Noua lege a sănătăţii mai are nevoie de multe dezbateri până la implementare

Proiectul legii sănătăţii a fost lansat în dezbatere publică la începutul lunii iulie şi este a doua încercare din acest an a autorităţilor de a reforma sistemul de sănătate. Printre propunerile ministerului de a reforma sistemul de sănătate din România se numără şi revizuirea pachetului de servicii de bază conform unor criterii de risc financiar şi medical (care presupun acoperirea de către stat a unor servicii medicale din contribuţiile obligatorii), astfel încât unele servicii ieftine vor fi plătite de pacienţi, iar listele de aşteptare pentru cei care suferă de boli grave ar putea fi eliminate.

"Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează foarte puţin pentru foarte mulţi în acest moment, iar 1,7 miliarde de lei se duc pe medicamentele de sub 10 lei. Problema este să putem acoperi serviciile care costă foarte mult şi să nu avem liste de aşteptare pentru bolnavii de cancer, diabet sau pentru intervenţii chirurgicale pe care 99% dintre cetăţeni nu au posibilitatea să le achite, având în vedere costurile de sute de milioane pe care acestea le presupun. Astfel, un medicament pentru care casa decontează doar 10 lei, dar care costă Fondul de Sănătate 20 de milioane de euro ţi-l poţi asigura şi singur sau prin asigurarea facultativă. Important este să venim cu un pachet de servicii care să acopere cheltuielile pe care pacienţii nu şi le pot permite şi să reducem cheltuielile care nu se justifică", a precizat ministrul sănătăţii Vasile Cepoi.

Cu toate că cei mai mulţi specialişti în domeniu recunosc necesitatea unor schimbări majore ale sistemului de sănătate din România, aceştia precizează că nu este nevoie de o "reformă" în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult de un sistem de măsuri tactice de control, prin care piaţa locală de farma să înceapă să se mişte.

"România nu are nevoie de strategii de reformă, ci de măsuri tactice pe termen scurt pentru a eficientiza sau, mai bine spus, a modera cheltuielile în sistemul de sănătate, care în acest moment este suprareglementat, în care legile se schimbă o dată la trei luni. Reforma reprezintă o schimbare radicală a sistemului, chiar şi FMI a dat uşor înapoi în ceea ce priveşte această opţiune. Nu cred că această reformă este soluţia, ci ar fi mai bine să avem nişte măsuri tactice, cum ar fi tichetul moderator de sănătate care ar putea aduce mai mulţi bani la buget decât cei care pleacă", a afirmat Dragoş Damian, CEO al celui mai mare producător local de medicamente (după vânzările în România) Terapia Ranbaxy.

Potrivit acestuia, una dintre dovezile su­pra­reglementării sistemului de sănătate ar putea fi şi cea a taxei clawback, care se schimbă o dată la şase luni şi ale cărei patru ordonanţe de urgenţă circulă şi acum în Parlament.

De altfel, această taxă reprezintă poate cea mai mare "durere" a celor din sistemul farmaceutic din România, care, spun unii producători de medicamente sau farmacişti, ar putea duce la dispariţia multor farmacii de pe plan local, care în prezent sunt la limita supravieţuirii din cauza adaosului de distribuţie şi cel de farmacie prea mari.

"Includerea adaosului de distribuţie şi farmacie în baza de impozitare a taxei clawback este o greşeală, având în vedere că adaosurile pentru medicamentele ieftine sunt foarte mari. Este un diferenţiator nedrept între producătorii de medicamente generice şi inovative care pune o povară fiscală şi mai mare pe umerii celor din lanţul de distribuţie. Dacă cineva ar binevoi să se uite la realitatea economică din acest lanţ ar înţelege că un distribuitor operează cu o marjă de profit de 2-3%, în condiţiile în care trebuie să plătească 11% din cifra de afaceri. Gândiţi-vă şi mai departe, dacă ni s-ar adăuga încă 20% aşa cum este în alte ţări aţi rămâne fără farmacii pentru că ar intra în faliment", a explicat Robert Popescu, directorul executiv al celei mai mari companii de produse farmaceutice de pe plan local A&D Pharma, care a precizat că cifra de afaceri a companiei va creşte cu 10% faţă de anul trecut, până la 800 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte piaţa farmaceutică din România atât investitorii străini, cât şi cei care activează deja pe plan local de mai mulţi ani spun că aceasta nu mai reprezintă o zonă potrivită pentru investiţii.

"Piaţa din România nu cred că mai este propice in­ves­tiţiilor. În prezent, românii nu beneficiază de un acces corect la produsele nou intrate pe piaţă, iar investiţia pre­su­pune credibilitate şi stabilitate, nu criza în care piaţa farma se află în acest moment. Multe companii se în­trea­bă dacă să rămână sau să plece în acest moment", a spus Regis Lhomme, preşedintele Asociaţiei Române a Pro­ducătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Vasile Cepoi, ministrul sănătăţii

Disputele de pe piaţa farma generate de noua taxă clawback au apărut din cauză că formula de calcul a încercat să acopere deficienţele din trecut. S-a ajuns la această situaţie a medicamentelor pentru că timp de un an şi jumătate nu am avut control, ca urmare s-a ajuns la un deficit de 2,5 mld. lei. Soluţia de control introdusă ulterior, taxa clawback, a fost formulată în aşa fel încât să nu fie aplicabilă, iar acum s-a încercat o corecţie. Această corecţie a încercat să recupereze din urmă, de aceea s-a ajuns la acest blocaj. Din punctul meu de vedere trebuie regândită această formulă. Sistemul de asigurări la ora actuală decontează foarte puţin pentru foarte mulţi. Casa decontează foarte multe medicamente la un preţ mai scăzut de 10 lei, dar care în total înseamnă o cheltuială de 1,7 mld. lei. Problema este să putem acoperi serviciile care costă foarte mult şi să nu avem liste de aşteptare acolo. Peste 99% dintre cetăţeni nu au posibilitatea să achite aceste servicii care costă sute de milioane de lei. Foarte multe propuneri pentru modificarea proiectului de lege a sănătăţii sunt fără substanţă.

Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România

Putem vorbi despre o piaţă a medicamentelor foarte fluctuantă, variabilă, una pe care în proporţie de 80% intră doar medicamente din import. Astfel, situaţia dificilă cu care se confruntă industria farmaceutică de ceva timp a făcut ca aceasta să se împartă în două categorii: a oamenilor care au ales să se retragă din acest business şi cea a oamenilor care au făcut investiţii importante pentru a se lupta în continuare.

Piaţa farma din România a crescut în precedentul deceniu cu o rată medie de 10-12%, în timp ce în ultimul deceniu a urcat cu o rată medie de 7,5%, însă diferenţa dintre cerere şi ofertă se reduce.

Piaţa s-a dezvoltat de-a lungul timpului, nu mai este aşa de mare diferenţa dintre ofertă şi nevoie. Prognoza de creştere cu 7,5% în următorii cinci ani nu ar fi hazardată. Anul viitor, creşterea va fi de 6%.

Principalele preocupări ale jucătorilor din industria farmaceutică reprezintă sustenabilitatea, predictibilitatea şi transparenţa, atribute la care România nu stă grozav. Pentru companiile din farma ce model de business mai putem avea în aceste condiţii? Pe umerii companiilor apasă cea mai mare greutate.

Robert Popescu, CEO A&D Pharma

Am reuşit să ne păstrăm pe profit, dar am fost nevoiţi să concediem 600 de angajaţi. Recesiunea economică ne-a afectat, însă ne-a adus şi un grad suplimentar de eficienţă, dar suntem într-o zonă de business unde mici modificări de reglementare ne pot da peste cap. A&D Pharma, cea mai mare companie farmaceutică din România, va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de 800 de milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de 2011.

Percepţia că în România s-au înmulţit farmaciile este falsă, de fapt s-au reorientat spre zonele cu trafic mai intens.

Taxa clawback este de ordinul zecilor de procente. Nouă dacă ni s-ar aplica această taxă aţi vedea că farmaciile acelea despre care se spune că încurcă circulaţia prin oraş ar dispărea. E cam greu să-i impui cuiva o asemenea taxă când marja de profit pentru un operator de farmacii este de 2%.

Termenele de plată nu se vor reduce în România pentru că noi nu reuşim încă să controlăm deficitul. Cea mai mare greşeală a fost reducerea contribuţiei la asigurări de sănătate. După ce că aveam deficit, am tăiat şi contribuţiile.

Robert Şerban, preşedinte al Gral Medical

Viteza mare de apariţie a noilor medicamente şi doctorii ar trebui să înveţe cum se fac noile tratamente. Este o piaţă unde nu există strategie pe termen lung. România nu poate să acopere toate noile medicamente, toate bolile, ne minţim când spunem asta şi asta se vede în deficit. Realitatea e că dacă nu facem strategie pe termen lung nu vom ajunge să avem un sistem corect. Vorbim de noi medicamente şi la care ar trebui să avem acces imediat, aşa este pentru unii, dar acestea folosesc ingrediente care erau folosite şi înainte. În oncologie este o foarte mare presiune pe medicamentele homeopate, bătrâneşti. Oamenii încep să nu mai aibă încredere în medicamente şi să se îndrepte către medicamentele bătrâneşti. Eu iau Fasconal când mă doare capul şi foarte mulţi din companie fac la fel, nu iau un medicament nou. Viteza aceasta nu permite asimilarea.

Victor Voicu, şef al Catedrei de Farmacologie de la Universitatea de Medicină Carol Davila din Bucureşti

Reglementarea pieţei farma din România are probleme de abordare şi de "fair-play". Suntem în stare să prezicem consumurile din fiecare an dacă nu avem o transparenţă în acest domeniu, pentru stabilirea preţurilor? De ani de zile există 3 oameni care hotărăsc soarta a 3 miliarde de euro. Nu cumva pălăria e prea mare pentru stabilirea preţurilor? Tot timpul suntem din gard în şanţ. E normal, dacă nu se stabileşte nimic. Este normal, dacă nu stabilim nimic. Dacă vrei să nu aplici ceva, amâni povestea, de ce să facem politică naţională? Avem mari riscuri şi vulnerabilităţi în problemele de sănătate. Consumul mediu de medicamente este aproape proporţional cu media de viaţă. Avem probleme de abordare şi fair-play. Dacă am avea ghiduri, din acestea ar cădea lista de medicamente. Avem registre naţionale ale bolilor? Nu. Dacă nu avem valoarea necesarului de medicamente şi a efortului financiar presupus de acestea, cum putem face predicţii astfel încât medicamentele să fie accesibile?

Alina Culcea, director general adjunct al Actavis

Ritmul de creştere al industriei farmaceutice la nivel european a fost afectat de recesiunea economică şi va continua să sufere în următorii ani. Vorbim de o tendinţă îngrijorătoare în Europa. Dacă în 2001-2005 ratele de creştere erau de 8%, pentru intervalul 2011-2015 previziunile sunt pentru un avans mediu de până în 1% din cauza măsurilor de austeritate aplicate de guverne. Aceste măsuri de reducere a costurilor ar trebui să reprezintă o oportunitate pentru medicamentele generice, iar ţările care au avut politici coerente în acest sens au avut cele mai multe beneficii de pe urma acestora.

Medicamentele generice au nevoie de un mediu propice pe partea juridică şi pe reglementare. Guvernele trebuie să implementeze politici care stimulează creşterea. Trebuie clădită încrederea pentru ca toate părţile interesate să aibă totală încredere în cele generice, pacientul să fie interesat ca bugetul public să îi poată susţine gratuităţile şi pentru asta este nevoie de o colaborare onestă între industrie, medici şi autorităţi publice. Dacă medicul recomandă numai inovative, că sunt testate, se creează o gaură în buget.

Daniel Dăianu, profesor, economist şi fost ministru al finanţelor

Taxa clawback nu este o fantezie, nu a fost inventată în România. Industria farma ştia că vine. Clawback nu este o fantezie, este un instrument care încearcă să ţină în frâu creşteri şi intervine numai când există defazaj între avansul vânzărilor şi capacitatea bugetului de a susţine acest lucru.

De ce nu s-a aplicat taxa clawback din 2009? Se spune că industria îşi putea permite atunci. Orice entitate care este mânată şi de considerente de profitabilitate nu măreşte în mod nemăsurat vânzările, doar în cazul în care intervine autoritatea publică să compenseze. Aceasta a fost o miopie a industriei. Industria farma are nevoie de reglementări severe, aşa cum industria financiară are nevoie de reglementări severe. Piaţa farma are implicaţii sistemice, la fel ca industria financară. A nu se face confuzie între o piaţă liberă şi o piaţă nereglementată. Economia liberă cu lipsă de reglementări este un fals.

Simona Cocoş, directorul general al Zentiva

Din 2009 au existat patru versiuni de ordonanţe pentru taxa clawback, foarte complicate, imposibil de aplicat. Ce s-a rezolvat? Ordonanţa 17 a rezolvat doar o mică parte din doleanţe, a crescut referinţa şi a eliminat din formula de calcul TVA. Dar mai sunt modificări de făcut pentru un proiect sustenabil şi predictibil.

Conform ordonanţei, toţi producătorii plătesc la fel, indiferent de evoluţia pieţei. Poţi scădea şi plăti cât ceilalţi. Formula anterioară agreată de toţi jucătorii de pe piaţă a fost schimbată şi nu ştim de ce. Am vrea să se revină la ea. Noi plătim clawback la nivel de raft. Plătim şi marjele altor agenţi economici din procesul de distribuţie şi este mult mai grav pentru producătorii cu preţuri foarte mici, pentru care marjele sunt mai mari decât la medicamentele scumpe. Propunem să fie eliminate din aplicarea

taxei clawback medicamentele sub 30 de lei.

Andreas Vicente, Chief Commercial Officer, Enterprise Business Unit, Vodafone România

Noile inovaţii din domeniul tehnologiei şi al telecomunicaţiilor au o arie de aplicare tot mai largă, iar industria farmaceutică ar putea beneficia din ce în ce mai mult de aceste tendinţe. Sfatul meu către industrie este să aibă o strategie prin care să ia în calcul şi avansul tehnologiei. Se dezvoltă multe aplicaţii special pentru această industrie.

Industria farma este atractivă pentru noi, are o pondere importantă în afacerile noastre. Nu am dubii că telefonul mobil va fi cheia pentru modul în care ne vom plăti medicamentele, iar relaţia dintre industrii se va vedea şi în relaţia cu doctorul, cât şi cu farmaciile sau cu laboratoarele. Se pot face aplicaţii pentru telefon care să îţi spună conţinutul caloric dintr-un produs, poţi să trimiţi rezultatele către doctor, care îţi poate trimite înapoi o reţetă.

David Danko, Lider de cercetare la Institutul de Management al Universităţii Corvinus din Budapesta

Taxa clawback a fost introdusă în Ungaria ca o măsură temporară acum şase ani, dar nu va fi scoasă prea curând, ceea ce înseamnă că nu e o măsură temporară. În prezent, taxa este de 20%, dar va ajunge cel mai probabil la 30% până la finalul anului.

Majorarea taxei clawback este măsura cea mai la îndemână a guvernelor din Europa, însă ea nu rezolvă problema sistemului, mai ales în condiţiile modificării frecvente a taxei. În Grecia taxa clawback a ajuns la un nivel de 30%, sper să nu ajungeţi în aceeaşi situaţie. Nu copiaţi din afară, mai ales din Ungaria sau Italia. Sistemele de acolo nu vor da rezultate pe termen lung.

Efthymios Papataxiarchis, managing director Janssen Pharmaceuticals

Bugetele din domeniul sănătăţii ar trebui să fie atribuite corect, astfel încât populaţia să primească servicii medicale corespunzătoare, chiar având în vedere consecinţele crizei financiare asupra deficitelor de stat.

România ştie foarte bine că dacă pieţele mari sunt gripate, noi facem pneumonie, de aceea trebuie ca bugetele să fie administrate corect. Speranţa de viaţă din România este printre cele mai mici din Europa şi pentru că cheltuielile alocate medicamentelor sunt printre cele mai reduse la nivelul blocului comunitar, afirmă oficialul Janssen Pharmaceutical. Românii cheltuie 87 de euro pe medicamente, de trei ori mai puţin faţă de media europeană.

Vasile Barbu, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor

România se confruntă cu o deficienţă majoră în infrastructura de personal medical din România. A fost distrusă infrastructura de personal din sistemul de sănătate din România, pe lângă medicii buni care au plecat din ţară.O mare problemă la ora actuală o reprezintă serviciile de asigurări de sănătate. Rolul Casei a devenit tot mai mic. În 2010, lovitura de graţie a fost preţul de referinţă la medicamentele care nu existau pe piaţă. Atunci s-a bulversat piaţa medicamentelor şi pacienţii au plătit mai mult la farmacii. În primul an, aproape 30% au renunţat să mai cumpere unele medicamente sau să îşi ridice reţeta de la medicul de familie.

Regis Lhomme, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

Cea mai importantă problemă cu care se confruntă sistemul de sănătate din România este dacă banii care circulă în sistem reprezintă un cost sau o investiţie. O creştere a speranţei de viaţă pentru cetăţenii români ar aduce 6-7 miliarde de euro la PIB, o cifră care trebuie luată în considerare.

Dacă o să întrebi orice român care sunt priorităţile pentru copilul lui, o să spună că vrea educaţie şi sănătate, de aceea statul român ar trebui să aloce mai multe resurse pentru acest sector.

Nu cred că vom asista la investiţii în industria farma locală, pentru că sistemul politic şi legislativ este dominat de incertitudine.

În privinţa taxei clawback nu putem vorbi de fapt de o asemenea taxă pentru că se impozitează venituri pe care nu le ai de fapt, le primeşti de abia după 300-360 de zile. Ca să investeşti ai nevoie de predictibilitate, trebuie să ştii unde te îndrepţi, or în acest moment în România nu ai aceste condiţii, ceea ce va ţine investitorii departe.

Dragoş Damian, preşedintele APMGR şi CEO al Terapia Ranbaxy

Medicamentele sub 30 de lei sunt o specie pe cale de dispariţie în România. Aceste medicamente nu mai sunt interesante pentru jucătorii din farma pentru că generează cash-ul similar produselor mai scumpe.

Termenul de aşteptare pentru decontarea medicamentelor este de până la 360 de zile în România, situaţie care afectează balanţele jucătorilor din industria farmaceutică. Sumele pe care le aşteptăm se ridică la 80% din cifra de afaceri, ceea ce ne plasează într-o situaţie extrem de delicată pentru că nu încasăm bani pentru finanţarea operaţiunilor.

România nu fructifică ieşirea de sub patente a unor medicamente în niciun fel. Medicamente fabricate în România au dispărut şi au fost înlocuite cu medicamente importate în valoare de 1,2 miliarde de euro. Aceste pierderi sunt contabilizate la Produsul Intern Brut al României. Volumul de medicamente generice a scăzut în România de la 258 la 208 milioane de unităţi.