Nota de plată pentru reabilitarea termică a Capitalei: două miliarde de euro

Autor: Radu Racu 02.10.2012

Programele de reabilitare termică a blocurilor vechi, îmbrăţişate de cele mai multe primării ca unul dintre cele mai vizibile stimulente electo­rale, au schimbat parţial şi faţa Capitalei, una dintre cele mai cenuşii aşezări urbane din România. În cel mai bun caz însă, fondurile record propuse de administraţiile de sector pentru 2012 reuşesc să cosmetizeze doar o parte din blocurile existente.

În Bucureşti există aproximativ 9.000 de blocuri, conform datelor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică. Dintre acestea, 800 de blocuri au fost construite în intervalul 1990-1999, alte 900 au fost reabilitate termic până acum, iar alte 1.000 ar trebui să fie reabilitate anul acesta, sau cel puţin acestea erau în vară pro­misiunile pri­mă­riilor de sector. Astfel, înseamnă că cel puţin 6.000 de blocuri din Ca­pitală mai aşteaptă încă schimbarea la faţă, cel puţin teoretic.

Valoarea proiectelor de reabilitare termică propuse în Capitală în 2012 pentru circa 1.000 de blocuri depăşeşte 250 mil. euro, potrivit datelor furnizate de primării.

Cu alte cuvinte, reabilitarea unui bloc costă în medie 250.000 de euro, deşi preţul de execuţie a lucrărilor de reabilitare variază la fiecare sector în parte, pe palierul 55-70 de euro pe metru pătrat, fără TVA. Luând în calcul un cost mediu brut de 250.000 de euro pe fiecare bloc, valoarea totală a lucrărilor pentru cele 6.000 de blocuri s-ar ridica la 1,5 miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF. Adăugând şi bu­getele alocate până în prezent, dar şi pe cele de anul acesta, suma se ridică până aproape de pragul de două miliarde de euro.

Asumarea unui asemenea efort financiar este greu de prognozat pentru administraţiile de sector, mai ales în con­diţiile în care bu­getele şi priorităţile nu sunt uniforme.

Spre exemplu, conform datelor disponibile în vară, furnizate de cinci din cele şase primării de sector, adminis­traţia sectorului 1, cea mai bogată din ţară, după Primăria Generală a Capitalei, avea în program reabilitarea a 200 de blocuri în 2012, pe lângă cele 364 refăcute, dintr-un total de 800 de blocuri în tot sectorul.

La polul opus, primăria sectorului 4, o administraţie cu un buget mult mai mic, îşi propusese reabilitarea a 50 de blocuri, dintr-un total de circa 1.600.

În cazul în care ar fi dus la bun sfârşit, având în vedere că ritmul de lucru s-a redus după alegerile din 10 iunie, programul asumat anul acesta, alături de ce s-a mai reabilitat în anii anteriori, ar trata doar în proporţie de cel mult un sfert problema generală a blocurilor din Capitală.

O autoritate care ar putea prelua o parte importantă din finanţare este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), instituţia care a demarat de fapt în 2009 programul de reabilitare termică cu participarea loca­tarilor la 20% din costuri, dar pe care l-a întrerupt din cauza măsurilor de auste­ritate impuse de criza datoriilor din Uniunea Europeană. Ministerul a continuat să acorde finanţare, însă valoarea este atât de mică, încât la nivel macro este nesemnificativă.

Spre exemplu, în 2012 valoarea finanţărilor acordate de MDRT pentru programele din toată ţara este de 29 milioane de lei (6,7 milioane de euro), iar până acum au fost reabilitate 51 de blocuri cu bani de la minister, potrivit datelor transmise de MDRT.

Ministerul Dezvoltării spune că până în prezent au fost reabilitate 1.129 de blocuri în cadrul programului naţional privind creşterea perfor­manţei energetice la blocurile de locuinţe.

Pentru anul acesta, suma alocată acestui program este de circa 58 de milioane de lei, din care 50% vor fi alocaţii de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării.

Alte 30 de procente sunt fonduri de la bugetele de stat, în timp ce 20% constribuţia asociaţiilor de proprietari.

În mod teoretic cel puţin, pentru că în unele localităţi primăria se ocupă şi de finanţarea părţii asociaţiei de locatari, aşa cum s-a întâmplat în sectorul 1.



Ce înseamnă reabilitare termică pentru blocuri?