FP după doi ani în administrarea Templeton: activele sunt mai mici, acţiunile la fel de ieftine

În septembrie 2010, când americanii de la Franklin Templeton au primit mandatul administrării Fondului Proprietatea (FP), acţiunile fondului nu erau listate, dar se tranzacţionau la preţuri cuprinse între 0,5 şi 0,6 lei. În prezent, preţul acţiunilor este tot acolo.

Creşterea preţului acţiunilor era principalul lucru pe care-l aşteptau acţionarii Fondului Proprietatea (FP) de la administratorul american Franklin Templeton în urmă cu doi ani când i-au încredinţat mandatul administrării activelor de 3,4 mld. mld. euro (la acea vreme). Obiectivul nu a fost atins, preţul acţiunilor fiind în prezent uşor sub nivelul din septembrie 2010, în timp ce valoarea activelor nete a scăzut la 2,84 mld. euro după intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, în luna iunie a acestui an.

Templeton a încasat în ultimii doi ani (septembrie 2010-iunie 2012) comisioane în valoare totală de 67,5 mil. lei (circa 16 mil. euro) pentru administrarea fondului.

Americanii şi-au atins însă doar o parte din obiective, listând Fondul Proprietatea pe bursa de la Bucureşti în ianuarie 2011, dar nu au reuşit să crească şi preţul acţiunilor, maximul istoric, de 0,6495 lei/acţiune, înregistrându-se chiar în prima zi de tranzacţionare. Din această cauză, cei care au primit despăgubiri sub formă de acţiuni FP înainte de listarea fondului nu şi le-au putut valorifica la valoarea reală, iar statul şi-a terminat acţiunile mult mai repede decât estima, problema despăgubirilor rămânând nerezolvată.

Strategia americanilor viza creşterea valorii companiilor din portofoliu, printr-o administrare mai eficientă a acestora, şi reducerea discountului dintre preţul de pe bursă şi valoarea activelor nete, prin listarea cât mai multor companii din portofoliul FP. S-a lovit însă de rezistenţa statului, care a încercat să întârzie cât mai mult introducerea managementului privat la companiile pe care le controlează şi transparentizarea acestora prin publicarea de rapoarte periodice. În plus, deşi guvernanţii şi-au asumat faţă de FMI listările unor companii importante, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, niciuna dintre acestea nu s-a realizat până în prezent.

Mai mult, o serie de decizii ale statului, precum donaţia de 400 de milioane de lei a Romgaz către bugetul de stat şi insolvenţa Hidroelectrica, au lovit puternic portofoliul Fondului Proprietatea şi încrederea investitorilor. Din cauza insolvenţei Hidroelectrica, activul net al FP a scăzut cu circa 730 mil. euro, fiind în prezent mai mic decât în septembrie 2010, când Templeton a preluat administrarea FP.

Totuşi, nici deciziile americanilor nu au adus un plus de valoare fondului. De exemplu, la finalul lui 2010 şi în prima parte a lui 2011, Templeton a încercat să diversifice portofoliul FP prin investiţii în acţiunile băncilor austriece Erste şi Raiffeisen şi în acţiunile BRD, a doua bancă locală. Rezultatele au fost dezastruoase, în condiţiile în care titlurile Erste au scăzut cu aproape 50% de la finalul lui 2010, iar acţiunile BRD au pierdut 40% în aceeaşi perioadă, astfel că FP a pierdut zeci de milioane de euro din aceste plasamente neinspirate.

Rezultatele slabe l-au determinat pe principalul acţionar al FP, fondul de hedging american Elliott, să ceară schimbarea strategiei de administrare a fondului. Astfel, dacă iniţial Franklin Templeton avea binecuvântarea acţionarilor să administreze fondul cum crede de cuviinţă şi putea reinvesti sumele obţinute din vânzarea de active, la începutul acestui an acţionarii au decis că toate sumele obţinute din vânzarea de active vor fi distribuite acţionarilor, prin dividende sau răscumpărări de acţiuni. Franklin Templeton va primi un comision suplimentar din sumele astfel distribuite, pe lângă comisionul de administrare agreat iniţial.

De la preluarea mandatului, Templeton a distribuit dividende în valoare de 2,06 mld. lei către acţionarii FP, însă din această sumă 1,12 mld. lei reprezintă dividendele din profiturile obţinute în 2008 şi 2009, când fondul era în administrarea statului.

Luând în calcul dividendele brute plătite de fond în ultimii doi ani, care însumează 0,1515 lei/acţiune, randamentul total al investitorilor în ultimii doi ani este de circa 20%. În aceeaşi perioadă, acţiunile Petrom au adus un câştig total de 30%, iar acţiunile SIF Moldova au adus un randament de 42%. În schimb, acţiunile SIF Oltenia au adus un câştig de 15,5%, cu tot cu dividende, fiind sub FP.

Aşteptările de la Franklin Templeton erau însă mult mai mari decât la SIF-uri, având în vedere reputaţia internaţională a administratorului american, în contrast cu slabele performanţe imputate de-a lungul timpului administratorilor SIF.