România primeşte o lovitură dură la Bruxelles: Orban, avizat negativ pentru Curtea Europeană de Conturi

România a primit miercuri o lovitură pe scena politică europeană după ce Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene a primiv aviz negativ de la Comisia de Control Bugetar din cadrul Parlamentului European pentru un post în cadrul Curţii Europeene de Conturi. Leonard Orban a fost propus de premierul Victor Ponta pentru a prelua un mandat de şase ani ca membru al Curţii Europene de Conturi, fotoliu care revine României şi este ocupat în prezent de judecătorul Ovidiu Ispir.

La rândul său, analistul Stelian Tănase a adăugat că votul negativ primit de Leonard Orban este un alt moment "jenant" al României pe scena politică de la Bruxelles, menţionând în acelaşi timp că "răul este deja făcut", indiferent de rezultatul final al votului din Parlamentul European.

"Mahalaua politică de la Bucureşti s-a mutat la Bruxelles. Lui Orban i s-a plătit o poliţă politică pentru că a acceptat să devină ministru şi în guvernul Ponta după ce a făcut parte din cabinetele Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu. La Bruxelles ar trebui să primeze interesul României, acela de a avea un membru la Curtea de Conturi şi nu interesul politic de la Bucureşti".

Cătălin Ivan, liderul delegaţiei de europarlamentari PSD, a declarat Mediafax că grupurile socialist şi liberal au votat favorabil lui Orban însă voturile împotrivă au venit din partea popularilor europeni. El a adăugat că euro­parlamentarii Elena Băsescu, Sebastian Bodu şi Tra­ian Ungureanu au fost "mobilizaţi de Monica Ma­covei" să vină să voteze împotriva lui Leonard Orban.

Inse Ayala Sender, raportorul proiectului de raport pentru numirea lui Leonard Orban la Curtea Europeană de Conturi, a propus un aviz favorabil însă ulterior s-a recurs la vot.

Şeful fondurilor europene din Guvernul de la Bucureşti a fost respins în final de comisie, care are un rol consultativ, cu 14 voturi "impotrivă" şi 12 voturi "pentru".

Raportorul a subliniat în deschiderea dezbaterii de miercuri seară că Leonard Orban este primul caz de fost comisar european nominalizat pentru un post la Curtea Europeană de Conturi, ceea ce ridică unele întrebări privind un posibil conflict de interese.

Orban a fost întrebat de membrii comisiei din Parlamentul European despre faptul că nu are în CV o calificare în privinţa auditării precum şi despre problemele din absorbţia fondurilor europene din România.

Unul dintre europarlamentari l-a întrebat de ce nu şi-a dat demisia din funcţia de ministru în condiţiile în care a fost la curent cu problemele din cadrul programului POSDRU, o linie de finanţare din bani europeni de 4,2 miliarde de euro cu ajutorul cărora sunt derulate proiecte de pregătire a resurselor umane din România.

Ca răspuns, Orban a arătat că s-a gândit de mai multe ori asupra demisiei sale din funcţia de ministrul al Afacerilor Europene, însă a precizat că a încercat să aducă o contribuţie personală cât mai mare pentru remedierea problemelor din sistem.

Întrebarea primită de Orban în cadrul Comisiei Consultative de la Bruxelles arată că "stigmatul" eşecului absorbţiei fondurilor europene puse la dispoziţie României este strâns legat de numele actualului şef de la Ministerul Afacerilor Europene.

Până la venirea lui Orban în septembrie 2011 la conducerea acestui minister nu a mai existat niciun alt şef de minister responsabil exclusiv de atragerea banilor europeni în economie. În prealabil, "fondurile europene" s-au aflat fie în subordinea Ministerului de Finanţe, fie în cea directă a premierului. După un parcurs împiedicat în primii patru ani de luat fonduri europene, guvernul, condus la acel moment de Emil Boc, a luat în septembrie decizia de a crea Ministerul Fondurilor Europene şi de a-l aduce pe Orban, fost comisar european, ca o soluţie de la care ar fi trebuit să vină salvarea.

Leonard Orban a preluat mandatul de ministru din poziţia de consilier pe probleme de afaceri europene al preşedintelui Băsescu şi şi-a asumat că va aduce în economie într-un singur an 3 mld. euro din fonduri UE. În realitate, fostul comisar european a reuşit să aducă doar 600 mil. euro în economie într-un an de mandat.

Pe scurt, ritmul plăţilor definitive a fost de aproxi­mativ 60 mil. euro/lună. Rezultatul? La mai puţin de doi ani înainte de încheierea exerciţiului financiar gradul de absorbţie al banilor europeni este de doar 9,6 %.