MAE: Decizia CEDO nu a vizat încălcarea dreptului la proprietate al Arhiepiscopiei de Alba-Iulia

"Prin hotărârea sa din 25 septembrie 2012, CEDO a constatat că, din cauza dificultăţilor de punere în aplicare a procedurii de stabilire a beneficiarilor restituirii în natură a acestor imobile, până la acest moment nu s-a adoptat o decizie a autorităţilor naţionale prin care solicitarea reclamantei de restituire a imobilului care adăposteşte Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic, dar şi colecţii de cărţi şi documente rare, să fie soluţionată, fie prin admitere, fie prin respingere. CEDO a considerat că reclamanta avea, şi continuă să aibă, o «speranţă legitimă» de a beneficia de o clarificare rapidă a chestiunii proprietăţii asupra bunurilor imobile şi mobile, iar în aceste condiţii, a fost considerat încălcat dreptul la respectarea bunurilor (adică această «speranţă legitimă»). CED O nu s-a referit la vreo eventuală încălcare a dreptului de proprietate al reclamantei", se arată într-un comunicat MAE transmis MEDIAFAX.

De asemenea, CEDO "a decis doar acordarea unei satisfacţii echitabile pentru acoperirea prejudiciului moral suferit, determinat de starea de incertitudine prelungită în care s-a aflat şi continuă să se afle reclamanta", subliniază MAE.

Totodată, în chestiunea prejudiciului material, Curtea a apreciat că singura bază pentru evaluare este reprezentată de afectarea speranţei legitime de a clarifica statutul patrimoniului solicitat de către reclamantă, precizează MAE. În aceste condiţii, CEDO a apreciat că „revine autorităţilor naţionale, sub controlul Comitetului Miniştrilor, alegerea măsurilor adecvate de redresare pentru a pune capăt încălcării constatate de către Curte”, adică speranţa justificată de a obţine lămurirea regimului juridic al patrimoniului, se arată în poziţia MAE.

Pe de altă parte, referitor la alte potenţiale plângeri pe care aceeaşi reclamantă le-ar fi introdus pe rolul CEDO, privind dreptul de proprietate asupra unor imobile, MAE precizează că nicio astfel de plângere nu i-a fost comunicată oficial de către CEDO, neavând astfel cunoştinţă de capetele de cerere pe care le-a invocat reclamanta.

Ministrul Culturii Puiu Haşotti a declarat pentru MEDIAFAX că probabil Guvernul va contesta decizia CEDO de despăgubire a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia pentru nerestituirea Bibliotecii Batthyaneum, el ca cetăţean considerând că aceasta trebuie să rămână parte a Bibliotecii Naţionale.

Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia trebuie să primească despăgubiri de 25.000 de euro de la statul român, pentru că nu i-au fost restituite Biblioteca Batthyaneum şi Institutul de astronomie, confiscate în perioada comunistă, a decis marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Decizia luată marţi de o Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) nu este finală, oricare dintre părţi putând cere, pe parcursul a trei luni de la emiterea ei, judecarea cauzei de către Marea Cameră.

Ministrul Culturii a precizat că această cauză nu ţine de ministerul pe care îl conduce, ci de Secretariatul General al Guvernului, fiind vorba de un proces cu statul român. Haşotti a mai subliniat că decizia CEDO nu prevede restituirea Bibliotecii Batthyaneum, care este în prezent o filială a Bibliotecii Naţionale a României (BNR), aflată în subordinea Ministerului Culturii, ci sancţionarea statului român pentru faptul că nu a gestionat cu celeritate solicitarea arhiepiscopiei. Haşotti a adăugat că probabil Guvernul va contesta această decizie.
Totodată, Haşotti a spus că, personal, consideră că decizia Curţii de Apel Alba Iulia de a respinge solicitarea arhiepiscopiei de restituire a bibliotecii este una corectă. "Din punctul de vedere al cetăţeanului, cred că Batthyaneum trebuie să rămână parte a Bibliotecii Naţionale", a declarat ministrul Culturii.
Arhidieceza de Alba Iulia, una dintre cele două arhiepiscopii romano-catolice din România, alături de cea de la Bucureşti, a beneficiat, din 31 iulie 1798, de o donaţie, constând într-un institut de astronomie şi o bibliotecă, Batthyaneum, ce cuprindea o bogată colecţie de cărţi vechi, foarte valoroase. Donatorul, episcopul Ignaţiu Batthyany, şi-a exprimat atunci dorinţa ca acestea să fie deschise publicului larg, nu numai celor de confesiune catolică, dar să nu fie mutate de la Alba-Iulia, potrivit prezentării situaţiei din decizia CEDO.

În 1947, autorităţile comuniste au preluat imobilul în care se aflau biblioteca şi observatorul astronomic, plasându-l în administrarea Bibliotecii centrale de stat.

După căderea regimului comunist, a fost dată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, în care era inclusă şi Biblioteca Batthyaneum.

Organizaţia PSD de Alba a contestat însă restituirea Bibliotecii Batthyaneum arhiepiscopiei, susţinând ca imobilul să rămână proprietate publică de interes national, în administraţia Bibliotecii Naţionale a României.

În testamentul episcopului Ignaţiu Batthyany, biblioteca sa personală era donată "bisericii si provinciei Transilvania", PSD argumentând că Transilvania este parte a statului român.

După mai mulţi ani de proceduri, cererea de restituire a fost respinsă de către Curtea de Apel Alba-Iulia, în 22 octombrie 2003. În pofida solicitărilor formulate ulterior, Arhidieceza nu a ajuns să-şi recupereze Biblioteca Batthyaneum şi Institutul de astronomie, potrivit CEDO.

Arhidieceza de Alba Iulia a sesizat CEDO în acest caz în 14 octombrie 2003.

CEDO a constatat că, timp de aproape 14 ani, de când Arhidieceza a început procedura pentru restituire, conform OUG 13/ 1998, nu a fost luată nicio decizie care să fie adusă la cunoştinţa petentului, absenţa unei acţiuni pentru restituirea unor bunuri de patrimoniu de mare valoare culturală şi istorică fiind cu atât mai greu de înţeles, potrivit hotărârii de marţi a Curţii.

Astfel, CEDO a constatat încălcarea articolului 1, din Protocolul adiţional 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce prevede protecţia proprietăţii.

Cu titlu de satisfacţii echitabile, Curtea a dispus ca statul român să plătească Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia suma de 15.000 de euro, pentru prejudiciul moral adus, alături de suma de 10.000 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Avocatul Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, Attila Komaromi, spune că arhiepiscopia speră ca, după decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în procesul intentat de aceasta statului român, să îi fie restituită Biblioteca Batthyaneum.

"Noi sperăm ca, în urma deciziei CEDO, Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să dea o decizie să ne pună în posesie cu Biblioteca Batthyaneum(…) Prin această decizie, CEDO stabileşte practic faptul că statul român ne-a încălcat un drept", a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX Komaromi.