Străinii se bat pentru lemnul românesc: chinezii conduc în topul celor mai activi cumpărători pe o piaţă care tatonează pragul de jumătate de miliard de euro

Exploatarea primară a lemnului, o industrie de aproximativ jumătate de miliard de euro, rămâne anul acesta la nivelul record atins în 2011, arată o estimare a ZF pe baza datelor jucătorilor din această piaţă. Cu toate acestea, recoltarea lemnului, care a iscat controverse în ultimii ani, nu şi-a atins potenţialul, deoarece, spun oamenii din industrie, nu există drumuri de acces (drumuri forestiere) către zone mai îndepărtate.

În România există aproape 6,4 milioane de hectare de pădure care acoperă 27% din teritoriul României. Aproximativ jumătate din această suprafaţă este deţinută de statul român, care o administrează prin intermediul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, iar restul de alţi proprietari, printre care se numără primării, diverse asociaţii denumite coposesorate, proprietari individuali şi instituţii precum Biserica Ortodoxă Română (BOR). BOR este de altfel unul dintre cei mai mari proprietari de păduri din regiunea Moldovei.

Cât lemn se recoltează

Volumul lemnului recoltat de pe fondul forestier român a atins în anul 2011 nivelul de 18,7 milioane de metri cubi, în creştere cu 10% faţă de anul precedent şi un nivel record de la începerea noului ciclu de măsurători, în anul 1990, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Precedentul record fusese stabilit în anul de boom economic 2007, când au fost recoltaţi 17,237 de milioane de metri cubi.

Anul acesta exploatările se păstrează "cam la acelaşi nivel", conform estimări­lor Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), o organizaţie care numără peste 650 de jucători din industria de exploatare a lemnului, cu capital atât românesc, cât şi privat. La un preţ mediu de circa 25 de euro pe metru cub de masă lemnoasă pe picior (copac netăiat), valoarea lemnului recoltat anul acesta se ridică la cel puţin 450 de milioane de euro, echivalentul a 0,3% din PIB-ul României.

O estimare mai precisă a pieţei suferă însă din cauza fragmentării ridicate a parcelelor deţinute de proprietari individuali şi comunităţi obşteşti.

Din totalul lemnului exploatat, Romsilva a contribuit cu 10 milioane de metri cubi anul acesta, conform estimărilor ASFOR, pe care îi vinde la un preţ mediu de 25 euro pe metru cub de masă lemnoasă, echivalentul a 250 de milioane de euro pe an.

Nu există informaţii publice legate de preţul la care ceilalţi proprietari vând lemnul exploatat, dar dacă se ia în considerare un preţ de vânzare similar celui de la Romsilva, ar rezulta cel puţin 200 de milioane de euro, plasând nivelul total al pieţei la 450 de milioane de euro.

La lemnul vechi se ajunge greu

Companiile implicate în exploatarea lemnului spun că piaţa nu şi-a atins de fapt potenţialul, deoarece există zone inaccesibile din cauza lipsei infrastructurii.

"România are o balanţă favorabilă mediului, poate exploata 25 mil. metri cubi, însă exploatează doar 18 milioane. Dar nu asta este problema", consideră preşedintele ASFOR Nicolae Ţucunel. El spune că în România există porţiuni de pădure cu copaci de peste 100 de ani, mult mai valoroşi decât cei de 30-40 de ani, însă nu pot fi exploataţi pentru că nu ai cum să ajungi la ei, pentru că nu există drumuri forestiere. Cu toate acestea, în ultimii ani au existat discuţii aprinse cu privire la modul în care se face această exploatare a lemnului.

Reţeaua de drumuri forestiere din România numără aproape 40.000 de kilometri, o cifră tradusă de Romsilva într-un indice de desime de 6 metri liniari pe hectar, de trei ori mai puţin decât media europeană, ceea ce înseamnă o capacitate de exploatare de doar 65% din fondul forestier. "În Europa, media pentru indicele de desime este de 18 metri la hectar, iar în ţări foarte avansate, ca Germania, ajunge şi la 30 de metri la hectar", susţine Ţucunel.

"Nouă ne trebuie dublarea reţelei de drumuri forestiere sau cel puţin încă 20.000 km. Uniunea Europeană pune la dispoziţie fonduri pentru această direcţie, iar la nivel guvernamental ar trebui să se pună problema atragerii masive a acestor bani în perioada 2014-2020. E o chestiune de circa 3 mld. euro", afirmă preşedintele ASFOR.

China, un cumpărător masiv

Lemnul exploatat din pădurile din România merge în mare măsură la export, sub formă de buşteni, cherestea sau mobilă, în ultimii ani tot mai mult spre ţările asiatice.

"Şi noi, ca şi Austria sau Germania, ne confruntăm cu o concurenţă majoră din China. Anul trecut şi prima jumătate a anului acesta China a cumpărat masiv. Acum trendul s-a mai liniştit, dar pentru anul viitor e greu să facem esttimări pentru că nu ştii cum vine iar un val ca acesta, cu sprijin de la guvernul din Beijing", spune Nicolae Ţucunel.

El mai spune că problema este că lemnul iese din ţară sub formă de buşteni, lemne de foc şi cherestea şi este prelucrat mai departe în alte ţări. "Noi l-am putea prelucra aici şi să aducem valoare adăugată şi să creăm locuri de muncă, dar e greu să concurezi cu chinezii", afirmă omul de afaceri.

În privinţa tranzacţiilor cu hectare de pădure, piaţa dă semne de creştere din nou, după o perioadă de aparentă stagnare în care investitorii s-au orientat mai mult spre terenurile agricole, conform avoca­ţilor din piaţă.

"Piaţa e în mişcare, se caută foarte mult acum pădurile de către fondurile de investiţii care nu mai bagă bani în rezidenţiale. A fost într-un timp un interes mai mare pentru terenurile agricole, însă acum tendinţa s-a mai calmat pentru că pe acel segment preţurile au crescut", afirmă Vlad Cîrjan, avocat partener al casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii.

"Piaţa va fi animată în continuare de procesul de retrocedări de păduri care nu s-a încheiat încă. Oamenii îşi revendică pămân­turile apoi le vând pentru că în Romsilva încrederea este foarte mică", afirmă avocatul, precizând că preţul pentru un hectar de pădure poate varia între 2.000 şi 4.500 de euro, în funcţie de copaci.