Primele 10 universităţi private au venituri anuale de 121 de milioane de euro

O analiză a bilanţurilor celor mai mari 10 universităţi private arată că acestea au avut anul trecut venituri de 121 de milioane de euro din taxele primite de la zecile de mii de studenţi pe care îi şcolarizează şi au obţinut excedente cumulate de peste 13 milioane de euro.

Ieri a început un nou an universitar, iar rezultatele de la bacalaureat (promovabilitate de doar 44% din cei 200.000 de absolvenţi de liceu) de anul acesta arată că toată lumea "plânge" după studenţi, iar lupta cea mai aprigă este dată mai ales în cadrul universităţilor private.

În facultăţile din România învaţă în prezent 400.000 de studenţi la stat şi 140.000 la privat, aceştia fiind studenţii care învaţă doar la ciclul de licenţă, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În timp ce statele din Vest sau din SUA se pot lăuda cu universităţi private de prestigiu, de unde angajatorii îşi recrutează cei mai buni candidaţi, în România a existat o perioadă în care companiile nici nu au vrut să audă de licenţiaţii care provin de la privat.

Scandalul "diplomelor false" din 2009 din cadrul Universităţii Spiru Haret, cea mai mare instituţie privată de învăţământ superior (care acorda diplome de absolvire la specializări neacreditate de minister) şi recentele evenimente în care câţiva profesori de la Universitatea Bioterra au fost acuzaţi de divulgarea unor subiecte de licenţă construiesc o imagine nefavorabilă învăţământului particular. Angajatorii spun însă că nu se mai resimte atât de mult diferenţa între competenţele pe care le au absolvenţii de la privat faţă de cei de la stat, cum se întâmpla în urmă cu zece ani.

"Sistemul de învăţă­mânt este slab, atât la nivel de stat, cât şi la nivel de privat, de aceea la recrutare nu se mai face diferenţa între facultăţile sau universităţile de la care provin candidaţii. Într-adevăr, există o prejudecată în ceea ce priveşte universităţile private, însă noi evaluăm în special competenţele şi experienţa candi­da­ţilor. Se observă la interviu cât de bine s-au pregătit studenţii în facultate, pentru că profesorii şi materia sunt în mare parte aceleaşi", este de părere Florin Godean, country manager al grupului de firme cu activităţi în domeniul recrutării Adecco. El spune că facultatea absolvită contează mai ales pentru posturile de management, unde angajatorii preferă absolvenţii facultăţilor de prestigiu din străinătate.

Spiru Haret, "profit" cât Zentiva

Deşi şi-a înjumătăţit veniturile în urma scandalului legat de diplome, dar şi ca urmare a numărului mai redus de absolvenţi de bacalaureat din ultimii doi ani, Universitatea Spiru Haret rămâne cel mai profitabil business din domeniul educaţional. Universitatea a avut anul trecut venituri de aproape 55 de milioane de euro şi un excedent de 7,7 milioane de euro. Deşi scopul instituţiilor educaţionale nu poate fi acela de a face profit, excedentele bugetare raportate de cele mai mari universităţi particulare din România ajung în unele cazuri până la 10-20% din veniturile încasate. Spiru Haret a avut astfel anul trecut un excedent egal cu cel al unei firme aflate în topul celor mai profitabile 150 de companii din România. Producătorul de medicamente Zentiva, de exemplu, a avut anul trecut un profit de 7,9 milioane de euro, fiind pe locul 134 în topul celor mai profitabile companii locale. De asemenea, Universitatea Spiru Haret a avut un excedent mai mare decât cel mai mare trader de cereale din România - Cargill Agricultură, care a avut anul trecut un profit net de 7,4 milioane de euro raportat la Ministerul de Finanţe.

Totuşi, în ultimii doi ani universitatea a pierdut 40% din venituri şi 80% din excedente, ca urmare a scăderii numărului de studenţi şi a eliminării tipului de învăţământ la distanţă. "Există cutuma potrivit căreia universităţile particulare sunt orientate către profit şi nu către calitate, însă această percepţie a început să se schimbe. Angajatorii sunt mai mult interesaţi de ceea ce ştiu să facă absolvenţii, iar acum au la dispoziţie şi un clasament al universităţilor făcut de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior", spune şi Vlad Petcu, manager în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene pentru inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii în cadrul Adecco.

Pe locul doi în topul celor mai mari universităţi private de pe piaţa locală se află Universitatea Vasile Goldiş din Arad, cu venituri de aproape 16 milioane de euro anul trecut şi cu un excedent de doar 150.000 de euro. În 2009 această universitate avea un profit de 4,6 milioane de euro raportat la venituri de 19,5 milioane de euro.

"Absolvenţii noştri sunt majoritatea angajaţi, mulţi dintre ei pleacă în Austria şi în Germania, unde îşi găsesc locuri de muncă mai bine plătite , deşi poate şi-ar dori să lucreze în ţară", spune prof. universitar dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest "Vasile Goldiş", care şcolarizează în prezent un număr de 15.500 de studenţi.

Au taxe mai mici decât la stat

Numărul mare de absolvenţi de bacalaureat care au continuat studiile în învăţământul superior privat se poate explica şi prin faptul că facultăţile private au criterii de admitere mai permisive (nu se dă examen, ci se intră pe bază de dosar, chiar şi cu notă minimă la bacalaureat) şi au taxe de şcolarizare mai mici.

"În ciuda faptului că rezultatele la bacalaureat au fost mai slabe, nu ne-a afectat foarte tare numărul de studenţi înscrişi în primul an, în ultimii doi ani fiind poate cu câteva sute de studenţi mai puţini. Taxa pentru primul an de facultate la noi este de 1.200 de lei, mult mai mică decât la universităţile de stat", mai spune profesorul Aurel Ardelean, care este şi preşedintele Uniunii Universităţilor Private Acreditate din România. La Academia de Studii Economice, una dintre cele mai prestigioase universităţi locale de stat, taxa de şcolarizare pentru primul an de facultate este de 3.000 de lei.

În prezent, în sistemul educaţional din România funcţionează o reţea de 108 universităţi de stat şi private sub umbrela cărora sunt coordonate un număr de 614 de facultăţi. Dintre acestea, aproape jumătate (51 de universităţi) sunt private, iar în cadrul lor funcţionează 204 facultăţi, în care studiază 140.000 de studenţi.