Cât va câştiga România din rezervele de gaze de 17 mld. euro descoperite în Marea Neagră
Specialiştii spun că de 20 de ani se ştia că în adâncurile Mării Negre se află mari rezerve de gaze, dar abia acum bătălia s-a încins.
Apele Mării Negre fierb acum sub sondele săpate de greii petrolieri ai lumii, dar primul semnal a fost dat de perimetrul românesc Neptun, acolo unde Petrom şi americanii de la ExxonMobil au găsit deja o acumulare de gaze a cărei valoare se ridică la 17 miliarde de euro.
Dacă specialiştii din domeniu sunt încă prudenţi, cei implicaţi direct în aceste proiecte, aşa cum este cazul lui Gerhard Roiss, şeful OMV, acţionarul majoritar al Petrom, vorbesc despre rezerve "gigantice". Indicii despre potenţialul Mării Negre erau încă din anii '90.
"Nimeni nu poate vorbi în acest moment despre lucruri certe, dar nu putem să nu remarcăm că în ciuda acestor semne de întrebare lucrurile sunt într-o dinamică permanentă", spune Alexandru Pătruţi, inginer geolog şi geofizician, care până la jumătatea acestui an a ocupat funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
Mişcările despre care vorbeşte Pătruţi s-au înteţit mai ales de anul acesta, de când Petrom, cea mai mare companie locală, alături de gigantul american ExxonMobil, au anunţat că după ce au săpat prima sondă la mare adâncime făcută vreodată în sectorul românesc al Mării Negre, Domino-1, au găsit o acumulare de gaze naturale estimată între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul naţional timp de patru ani de zile.
"Dacă la petrol vorbim de un grad de recuperare de 20-40%, la gaze gradul de recuperare este de circa 70-90%. Dezvoltările pe care le vedem acum nu sunt neapărat noutăţi pentru că încă din anii '90 se ştia faptul că în zona de mare adâncime a Mării Negre erau gaze", explică Valentin Batistatu, conferenţiar în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.
Practic, dacă se ia în calcul anunţul făcut de Petrom privind acumularea de 84 de miliarde de metri cubi de gaze găsită acum, rezultă că cel puţin 60 de miliarde de metri cubi ar putea fi scoşi la suprafaţă. Ţinând cont că pe bursa de gaze din Viena preţul de tranzacţionare se ridică acum la circa 286 de euro pe mia de metri cubi, rezultă o valoare a acestei acumulări de peste 17 miliarde de euro.