Minusurile şi plusurile celor patru ani de mandat ai preşedintelui Barack Obama
Barack Obama recunoaşte că nu a realizat o mare parte din promisiunile făcute acum patru ani, dar pentru neîndeplinirea acestora dă vina pe greşelile preşedintelui anterior George W. Bush.
Criticii susţin că politicile adoptate de Obama nu numai că nu au funcţionat, ci chiar au înrăutăţit situaţia economiei. Sub administraţia lui, şomajul a rămas la niveluri ridicate, preţul benzinei a crescut, datoria publică s-a majorat, iar venitul median, sub care se află jumătate din populaţie, este mai scăzut.
Minusuri
-
SUA au decăzut de pe prima poziţie în topul competitivităţii economice în perioada 2008-2009 pe locul 7 în 2011-2012.
-
Preţul benzinei s-a majorat de la 1,85 dolari pe galon în 2009 la 3,86 dolari pe galon în 2012. Un galon este echivalent cu 3,8 litri.
-
Numărul americanilor care primesc bonuri de masă pentru cantine de săraci a crescut cu 46%, de la 31,9 milioane la 46,7 milioane.
-
Populaţia economiseşte mai puţin. În 2009 aproximativ 18,5% din familii nu aveau economii, iar în prezent procentul acestora a crescut la 23,4%.
-
Economia a pierdut 316.000 de locuri de muncă, iar rata şomajului s-a situat peste 8% timp de 42 de săptămâni.
-
Costul mediu pe familie pentru sănătate a crescut de la 12.680 dolari la 15.073 dolari.
-
Durata medie a perioadei de şomaj a crescut mai mult de două ori, de la 19,8 săptămâni, la 38,8 săptămâni.
-
Costul mediu de şcolarizare la un colegiu pentru patru ani s-a majorat cu 25%, de la 6.585 dolari în 2009 la 8.244 dolari în 2010.
- Administraţia Obama a adăugat 11,327 de pagini la reglementările guvernamentale
Plusuri
-
A fost implementat un program de 789 mld. dolari pentru stimularea creşterii economice.
-
A fost implementat un plan de salvare a industriei auto în urma căruia General Motors şi Chrysler au ieşit "curaţi" dintr-un faliment controlat de guvern. Cei doi producători auto au înregistrat ulterior profituri record.
-
A fost continuat programul TARP de stimulare a economiei început de fostul preşedinte George W. Bush, însă modificat radical, acesta transformându-se dintr-un mecanism de sprijinire a băncilor într-un vehicul care cumpără diferite tipuri de active pentru a ajuta cetăţenii să îşi refinanţeze creditele ipotecare, pentru a creşte creditarea microîntreprinderilor şi pentru a finanţa direct statele cele mai afectate de criza imobiliară. Iniţial, programul TARP a beneficiat de fonduri de 700 miliarde dolari.
-
A fost negociat un acord cu băncile elveţiene pentru a-i permite guvernului american să aibă acces la baze de date ale evazioniştilor fiscali.
-
Au fost majorate cheltuielile pentru infrastructură (şosele, poduri, centrale electrice) după o perioadă lungă în care aceasta a fost neglijată.
-
A fost solicitat tuturor agenţiilor de stat să facă analize şi să găsească soluţii pentru a reduce cheltuielile.
-
Centralele energetice au fost obligate să producă 15% din energia totală din surse regenerabile.
-
Au fost limitate salariile consilierilor de la Casa Albă la 100.000 dolari pe an.
-
A fost iniţiată retragerea trupelor americane din Irak.