Gazprom inaugurează marţi al doilea tronson al gazoductului Nord Stream către Europa

Primul tronson al conductei, care leagă oraşul rusesc Viborg de la graniţa cu Finlanda de oraşul german Greifswald, traversând Marea Baltică, a fost dat în folosinţă în noiembrie 2011 şi are o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi de gaze.

Cel de-al doilea tronson are o lungime de 1.224 de kilometri şi va pompa gaze naturale de la zăcământul Iuzno-Ruskoie din Peninsul Iamal, din nordul Rusiei.

Inaugurarea acestui segment va dubla capacitatea anuală a gazoductului Nord Stream la 55 de miliarde de metri cubi.

Acţionarii consorţiului care operează conducta sunt Gazprom, cu o participaţie de 51%, Wintershall Holding şi E.ON Ruhrgas din Germania cu câte 15,5%, precum şi GDF Suez din Franţa şi Gasunie din Olanda, cu câte 9%.

Înainte de lansarea rutei Nord Stream, Rusia furniza gaze către Europa prin Belarus şi Ucraina, aceasta din urmă asigurând tranzitul a două treimi din livrări.

Exporturile ruseşti de gaze via Ucraina au fost întrerupte în mai multe rânduri în ultimii ani, cel mai recent în 2009, din cauza neînţelegerilor legate de preţuri.

Primul tronson al Nord Stream a permis Rusiei să reducă livrările prin Ucraina şi să furnizeze gaze direct către Germania şi alte ţări occidentale.

În ianuarie-august 2012, livrările de gaze ale Rusiei prin Ucraina au scăzut cu 22,86% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 54 miliarde de metri cubi, în timp ce livrările prin intermediul Nord Stream, în intervalul noiembrie 2011-1 octombrie 2011 au totalizat 8,7 miliarde de metri cubi.

Lansarea celui de-al doilea tronson al Nord Stream creşte probabilitatea ca sistemul să funcţioneze sub capacitate, dacă furnizorul nu va accepta preţuri mai mici, consideră Josef Auer, analist la Deutsche Bank Research.