Terenurile agricole rămân vedete: preţurile continuă să crească şi fără bani de la bănci

Investitorii nu şi-au pierdut "setea" de achiziţii de teren agricol, însă seceta din acest an, fărâmiţarea terenurilor agricole din România şi problemele legale ţin pe loc multe dintre tranzacţiile cu teren agricol de pe piaţa locală. Investitorii români sau străini s-au arătat din ce în ce mai interesaţi în ultimii trei ani de terenurile agricole, un seg­ment al pieţei imobiliare mai puţin in­te­resant înainte de criză, atunci când întreaga miză era pe ansamblurile rezi­denţiale, malluri şi pe clădirile de birouri.

"Tranzacţiile cu terenuri agricole în România în general nu sunt dependente de finanţarea bancară, majoritatea reali­zându-se cu capitaluri proprii. Dificul­tăţile eco­nomice din ultimii ani nu au afectat tran­zacţiile cu terenuri, ci dimpotrivă pre­ţurile au fost şi sunt în continuare pe un trend ascendent, în ciuda scăderilor de preţ din celelalte sectoare imobiliare", a ex­plicat Flavius Pop, consultant în cadrul depar­tamentului de investiţii al DTZ Echinox, una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară de pe piaţa locală.

Investitorii în terenuri agricole joacă în România pe o piaţă de 13 milioane de hectare de teren agricol, evaluată de ZF ca având o valoare totală de 25 miliarde de euro în condiţiile în care preţul mediu al unui hectar de teren agricol se ridică la 2.000 de euro. Cotaţia terenurilor agricole ro­mâ­neşti este de altfel una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

"Randamentele aşteptate pentru in­vesti­ţiile în teren agricole variază între 7 şi 10% pentru capitalul investit. Estimăm o creştere a preţurilor în următorii ani până la un prag de aproximativ 5.000 de euro/ hec­tar, urmând ca pe termen lung să se ajungă la media Uniunii Europene", a adăugat Flavius Pop.

Statisticile oficiale ale Ministerului Agriculturii (MADR) arată clar direcţia în care se fac tranzacţiile pe piaţa tere­nurilor agricole. Astfel în ultimii patru ani su­pra­fa­ţa de teren agricol exploatată în cadrul fer­melor de 1-5 hectare s-a redus cu 400.000 de hectare, în timp ce fermele de peste 50 de hectare au câştigat în acelaşi in­terval 500.000 de hectare de teren. În bani, acest val de tranzacţii s-a ridicat la un miliard de euro dacă se ia în calcul un preţ mediu de 2.000 euro/hectar, potrivit calculelor ZF.

Investitorii îşi consolidează suprafeţele

Consolidarea suprafeţelor exploatate în cadrul fermelor agricole mai mari de 50 de hectare de teren este evidentă având în vedere că în ultimii patru ani acest segment şi-a majorat suprafeţele cu 57%, până la 5,5 milioane de hectare. Astfel, fermele de peste 50 de hectare au ajuns să acopere două treimi din cele 8,3 milioane de hectare de teren arabil disponibile în România.

Printre micii proprietari care şi-au scos la vânzare terenurile agricole aflate în proprie­tate se numără şi Aneta Moldo­veanu (57 de ani) din localitatea Bără­ganu, judeţul Ialomiţa, aflată la câţiva kilometri de Cernavodă.

Ea are în proprietate şapte hectare de teren arabil pe care le-a scos la vânzare pe internet cu 2.300 euro/hectar.

"Îl vând pentru că este departe de casă şi pentru că arenda pe care o primim pentru acest teren este foarte mică. Nu îl mai vrem pentru că impozitul pe care îl plă­tim pentru teren este aproape egal cu arenda şi nu ne alegem cu mare lucru. Am primit până acum mai multe oferte pentru teren, dar nu l-am dat pentru că nu ne-am înţeles la preţ şi mai sunt şi anumite pro­ble­me cu actele", explică Aneta Moldo­veanu.

O poveste diferită o are Gabriel Petre, un om de afaceri din judeţul Prahova, care a scos la vân­zare 12 hectare de teren arabil. El a achi­zi­ţionat recent su­prafeţele de teren agricol, iar acum le-a scos la vânzare în speranţa că va putea obţine un preţ mai mare şi în final o marjă consistentă de profit.

"Am luat terenurile anul trecut. A fost o decizie de moment să îl scot la vânzare. Sper să obţin un profit de apro­xi­mativ 40%", spune Gabriel Petre, fără să precizeze cât a investit în această achiziţie.

El spune însă că în spatele deciziei de a scoate la vânzare suprafeţele de teren arabil pe care le deţine stau estimările sale privind evoluţia din viitor a preţurilor de pe piaţa locală a terenurilor arabile.

"Cred că piaţa va exploda, dacă nu a explodat deja. La terenurile agricole pre­ţu­rile sunt la noi mult mai mici decât cota­ţiile din străinătate, din ţări precum Ger­ma­nia sau Franţa. Totuşi, nu ştiu dacă piaţa a ajuns la vârf", adaugă el.

Diferenţele de preţ dintre piaţa fun­ciară românească şi cele ale marilor puteri agri­cole din vestul Europei sunt şi unul din­tre motivele care au stat în ultimii ani în spatele "asaltului" investitorilor străini din agricultura românească.

Astfel, în condi­ţiile în care în România un hectar de teren agricol poate fi achiziţionat pentru preţuri cuprinse între 1.000 euro/hectar şi 4.000 euro/hectar, în timp ce cotaţiile în Italia depăşesc pragul de 14.000 euro/hectar, iar între preţul din România şi cel din Franţa raportul este şi de unu la opt.

Străinii, atraşi ca un magnet de terenurile româneşti

În condiţiile unor asemenea diferenţe de preţ, investitorii străini nu au rămas indiferenţi la "mirajul" achiziţiilor de teren arabil pe piaţa românească.

Deşi nu au o statistică la zi a achi­ziţiilor făcute de investitorii străini în agri­cul­tura românească, oficialii Ministe­rului Agri­culturii au făcut public pentru prima dată la sfârşitul anului trecut că firmele cu acţionariat străin deţin în Ro­mânia 700.000 de hectare de teren arabil, adică aproximativ 8% din totalul dispo­nibil pe plan local.

"Există un interes tot mai ridicat pentru segmentul agricol manifestat în special de către investitorii străini, atât companii cu profil agricol cu experienţă în domeniu şi care au planuri de expansiune în România, cât şi fonduri de investiţii care văd potenţialul pe termen lung al acestui segment", a arătat Flavius Pop de la DTZ Echinox.

Informaţiile disponibile arată că prin­tre cei mai mari investitori străini în te­re­nuri agricole (exploatate în proprietate sau arendă) se numără compania italiană de asigurări Assicurazioni Generali (4.650 de hectare şi 350 de hectare de viţă-de-vie), companiile daneze Ingleby şi FirstFarms (18.000 de hectare îm­preună), fondurile germane de investiţii Ger­managrar (8.000 de hectare) şi Agrarius (3.700 de hectare), olandezii de la DN Agrar (2.000 de vaci şi 11.000 de hectare de teren), Prio Foods (25.000 de hectare), libanezii de la Maria Trading (25.000 ha) sau gigantul bancar olandez Rabobank (deţineri estimate la 12.000-15.000 ha).