Hugo Chavez, reales preşedinte pentru încă şase ani, îşi pune speranţa tot în petrol

Preşedintele Venezuelei Hugo Cha­vez a fost reales duminică pentru încă şase ani după 14 ani în care a angajat una dintre ţările cu cele mai mari rezerve de petrol din lume pe calea "revoluţiei socialiste" în care populaţia are acces la servicii medicale gratuite şi s-au construit zeci de mii de locuinţe pentru săraci. Chavez trebuie însă să găsească soluţii pentru criminalitatea extrem de ridicată şi inflaţia mare.

Printre problemele pe care trebuie să le rezolve Chavez figurează infrastructura în descompunere şi penele frecvente de curent, scrie New York Times. Producţia de petrol, pilonul principal al economiei ţării, a rămas la un nivel constant în ultimii ani, fără ca alte exporturi să compenseze stagnarea. PIB-ul a crescut anul acesta mai ales datorită cheltuielilor bugetare mai mari, dar depre­cie­rea monedei naţionale este considerată ine­vitabilă şi rata inflaţiei rămâne foarte ridicată.

De la preluarea puterii în 1999, Chavez a folosit veniturile din exporturile de ţiţei pentru a cheltui miliarde de dolari pe programe sociale, precum servicii medicale gratuite şi construcţia a zeci de mii de locuinţe pentru săraci, notează Thomson Reuters. Aceste programe se vor derula mai departe, iar guvernul va extinde şi un proiect de training şi plasare a angajaţilor. Sub mandatele lui Chavez, rata sărăciei extreme a scăzut de la 23% la 8,5% şi rata şomajului

s-a redus de la aproape 15% la 7,6%, potrivit datelor oficiale. În acelaşi timp, inegalitatea socială a ajuns la cel mai redus nivel din America de Sud.

O serie de cheltuieli guvernamentale masive înainte de alegeri au ajutat economia Venezuelei să crească cu 5,8% şi 5,4% în primele două trimestre, în ritm anual. Aceleaşi cheltuieli au mărit însă substanţial deficitul bugetar, iar guvernul ar putea recurge la deprecierea monedei naţionale, bolivarul, anul viitor. Operaţiunea ar provoca accelerarea inflaţiei şi conflicte cu companiile private pe tema controlului preţurilor şi al fluxurilor de valută introdus în urmă cu aproape un deceniu. Rata inflaţiei a urcat de la 23,6% în 1999 la 31,6% în acest an, potrivit cifrelor FMI.

Inflaţia a susţinut exporturile de petrol, care s-au cifrat la 60 mld. dolari anul trecut, faţă de 14,4 mld. dolari în 1999. În acelaşi timp, creşterea preţurilor a fost resimţită de cetăţenii de rând, iar răspunsul guvernului a fost să introducă controale asupra preţurilor unor produse cum ar fi laptele, uleiul şi zahărul. Aceste măsuri au dus însă la dispariţia acestor bunuri din rafturi. Chavez a învinuit companiile pentru aceste lipsuri.

Cum Chavez vrea să aducă economia sub controlul statului

• Sectorul petrolier. În 2007, guvernul a preluat o participaţie de 60% la patru câmpuri petroliere din centura Orinoco cu o valoare totală estimată de 30 mld. dolari. ExxonMobil şi ConocoPhillips, doi dintre acţionari, s-au retras din ţară imediat, solicitând despăgubiri de 40 mld. dolari în curtea de arbitraj. Grupul francez Total şi cel norvegian StatoilHydro au primit despăgubiri de 1 mld. dolari, iar BP şi Chevron au rămas acţionari minoritari. În 2009, Venezuela a expropriat un proiect de gaze dezvoltat de grupul american Williams Companies, plus alte active locale. În 2010, guvernul a adus în patrimoniul statului 11 platforme petroliere deţinute de compania americană Helmerich and Payne.

• Sectorul financiar. Din 2009, guvernul a preluat sau a închis zeci de bănci mici şi mijlocii, pentru probleme de funcţionare. Unele au fost redeschise sub tutela statului. Guvernul a plătit un mld. dolari pentru Banco de Venezuela, o unitate a grupului spaniol Grupo Santander. Mulţi analişti se aşteaptă la noi reglementări în domeniul bancar.

• Aur şi oţel. Chavez urmăreşte să aducă industria minieră sub controlul statului, iar în 2011 a anunţat naţionalizarea industriei aurului. În 2009, Venezuela a plătit două mld. dolari companiei argentiniene Ternium pentru a prelua cel mai mare combinat siderurgic din ţară.

• Energie. Venezuela i-a plătit grupului american AES Corp 740 mil. dolari în 2007 pentru preluarea participaţiei de 82% în Electricidad de Caracas, principalul producător de energie. Analiştii au apreciat că tranzacţia a fost corectă pentru AES.