Ungaria este singurul dintre statele vecine care şi-a privatizat transportul feroviar de marfă. Polonezii întârzie procesul pentru că se feresc de ruşi

Autor: Ioana Nita 09.10.2012

Dintre statele vecine ale României, doar Ungaria şi-a privatizat opera­torul naţional de transporturi fero­viare de marfă, datorită dorinţei Austriei de a se extinde în acest sector şi de a deveni al doilea mare furnizor de servicii de logistică feroviară din Europa.

Polonezii, care au a doua cea mai mare companie de transport de marfă pe calea ferată din UE, nu se grăbesc cu vânzările, ci din contră s-au angajat într-o campanie agresivă de achiziţii în străinătate. Bulgaria, ca şi România, s-a împotmolit în privatizare.

Ungaria şi-a privatizat compania de transport feroviar de marfă în decembrie 2008, aceasta devenind o subsidiară a Rail Cargo Austria. Numele companiei, înfiinţată în 2006, a fost schimbat din MAV Cargo Zrt în Rail Cargo Hungaria Zrt, scrie Bloomberg.

Rail Cargo Austria, unitate a Austrian Federal Railways, grup controlat de statul austriac, a câştigat cursa pentru privatizare cu o ofertă de 102,5 mld. forinţi (395 mil. euro în martie 2008) făcută împreună cu firma austro-ungară Gyor-Sopron-Ebenfurt Railway. Deşi un alt jucător, New World Resources, a oferit mai mult, 103 mld. forinţi, austriecii au fost preferaţi deoarece au promis că vor păstra angajaţii MÁV Cargo timp de trei ani şi le vor ceda acestora 5% din acţiunile transportatorului feroviar la jumătate din preţul pieţei, potrivit Eurofound. Rail Cargo Austria s-a angajat, de asemenea, să investească 43,5 mld. forinţi în dezvoltarea noii unităţi în următorii cinci ani. În 2007, valoarea de piaţă a companiei a fost calculată de autorităţi la 30 mld. forinţi, echivalentul a 120 mld. euro. Analiştii au evaluat însă transportatorul la 300 mil. euro, având în vedere că la vân­zare nu sunt scoase doar acţiuni, ci şi portofoliul de clienţi, contracte, experienţă şi poziţia strategică a Ungariei în transportul european. O explicaţie pentru preţul redus de achiziţie ar fi că la momentul privatizării MAV Cargo deţinea 13.000 de vagoane, dar nicio loco­motivă. Austrian Federal Railways a fost atrasă de compania ungară, printre altele, doarece în Ungaria transportul feroviar de marfă are o pondere de 20% în piaţa totală a transportului de marfă, comparativ cu 11-12% în Europa de Vest. Rail Cargo Austria a raportat pentru anul trecut venituri totale de 2,9 mld. euro, cu 2% mai mult decât în 2010, potrivit raportului financiar al companiei pentru 2011. Compania ungară estimează venituri de 80 mld. forinţi pentru anul acesta şi că va înregistra profit.

Presa ungară a vehiculat la începutul verii ideea că guvernul vrea să cumpere o participaţie de 20-30% la Rail Cargo Hungaria Zrt, pentru care nu ar fi dispus să plătească mai mult de 10 mld. forinţi, o fracţiune din cât a fost încasat la privatizare.

Polonezii s-au lansat într-o campanie de achiziţii

În Polonia, compania naţională de transport de marfă PKP Cargo este pe lista de vânzare de mai mulţi ani, dar procesul a fost întârziat pe de o parte deoarece au apărut noi recomandări de privatizare, iar pe de alta apar noi jucători de calibru interesaţi. PKP Cargo a fost înfiinţată în 2001 după fragmentarea transportatorului naţional feroviar Polskie Koleje Panstwowe (PKP) în mai multe zeci de companii pentru a se respecta legislaţia Uniunii Europene.

Compania este în prezent deţinută în proporţie de 91% de ministerul polonez al finanţelor. PKP controlează 9% din transportatorul de marfă. Anul trecut, guvernul intenţiona să vândă 50% plus una din acţiunile PKP Cargo unui investitor strategic, iar de achiziţie s-au arătat interesaţi peste zece ofertanţi.

Însă la începutul lunii octombrie PKP a recomandat privatizarea unităţii sale prin cotarea la bursă, scrie agenţia de presă PAP. Recomandarea a fost trimisă ministerului transporturilor, singurul care poate decide în această privinţă. Unii analişti atrag atenţia că schimbarea strategiei a venit după ce pe lista de investitori strategici a apărut Joint Stock Company Russian Railways.

Presa poloneză scrie, de asemenea, că privatizarea PKP Cargo este întârziată din cauza interesului arătat de companii din Rusia, dar şi din Germania. Guvernul spune însă că nu întârzie privatizarea, iar compania ar trebui să fie gata pentru vânzare în 2013. În octombrie 2011, ministerul transportului anticipa că PKP Cargo va fi privatizată în prima jumătate a acestui an.

Russian Railways s-a arătat interesată şi de operatori feroviari de marfă din Bulgaria, Slovacia şi Grecia. În schimb, PKP Cargo şi-a manifestat intenţia de a participa la privatizarea CFR Marfă şi preluarea unor operatori feroviari mici din Germania, unde are drepturi de operare. Varşovia vrea, probabil, ca prin achiziţii să aducă transportatorul polonez pe o poziţie mai bună în faţa eventualilor cumpărători. PKP Cargo mai are licenţe de operare în Austria şi caută să câştige drepturi similare în Olanda, Ungaria şi Belgia. Compania are chiar şi o unitate internaţională, PKP Cargo International, creată special pentru servicii în afara Poloniei.

În prima jumătate a anului, PKP Cargo a înregistrat un profit de 99 mil. zloţi (24,3 mil. euro), aproape acelaşi rezultat ca în 2011. În primul semestru, compania a transportat 55,6 mil. tone de marfă, cu 15% mai puţin ca în perioada similară a anului trecut. Scăderea reflectă în special declinul din transportul de materii prime, materiale de construcţii şi cărbune. Operatorul feroviar deţine aproape 3.550 de locomotive şi 50,730 de vagoane. Anul trecut, compania a înregistrat cele mai bune rezultate financiare din istoria acesteia.

Spre comparaţie, CFR Marfă are un capital de 56 mil. euro, active din bilanţ de circa 300 mil. euro, datorii de 450 mil. euro şi pierderi anuale de 50 mil. euro. Compania românească are, de asemenea, circa 1.000 de locomotive şi 30.000 de vagoane.

În Bulgaria, transportul de marfă este împovărat de datorii

În Bulgaria, guvernul a deschis în iunie o licitaţie pentru privatizarea BDZ Tovarni Prevozi, unitatea de transport de marfă a operatorului naţional feroviar BDZ, împovărat de datorii, scrie Thomson Reuters. BDZ speră să strângă 200-250 mil. leva (128 mil. euro) din vânzare, fonduri care i-ar asigura un al doilea împrumut de la Banca Mondială. Compania are nevoie de bani pentru a plăti dobânzile datoriilor scadente, care la sfârşitul lunii aprilie se cifrau la 743 mil. leva. În octombrie anul trecut, valoarea nominală a activelor BDZ Tovarni Prevozi era estimată la 320 mil. leva.

BDZ se confruntă cu o competiţie acerbă din partea transportului auto, din cauza căreia cota de piaţă i s-a redus semnificativ. Managementul ineficient a înrăutăţit situaţia.

Dacă în iulie şase investitori, printre care Grup Feroviar Român, s-au arătat interesaţi de privatizare, autorităţile de la Sofia au anunţat luna trecută că doar un singur candidat, un investitor financiar, a trimis o ofertă cu informaţiile cerute. De aceea, termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost prelungit până pe 29 octombrie. În această nouă încercare de privatizare, Bulgaria va reduce preţul de pornire, care iniţial era de 102 mil. euro, potrivit şefului BDZ Cargo, Plamen Dzhurov.

"Sperăm ca privatizarea ser­viciilor de transport marfă a BDZ să fie finalizată până la sfârşitul acestui an", a spus Dzhurov. El a adăugat că "în prima jumătate a anului BDZ Cargo a în­re­gis­trat pierderi de cinci milioane de leva (2,56 mil. euro)".

Pentru a prelua divizia cargo a BDZ, viitorul cumpărător va trebui să investească în primul an după preluare cel puţin 50 mil. euro pentru achiziţia unor noi locomotive şi vagoane. Potrivit declaraţiei preşedintelui BDZ Vladimir Vladimirov, valoarea diviziei de transport marfă variază între 60 şi 130 mil. euro, iar agenţia de privatizare a evaluat-o la 97-128 mil. euro.

Între 2009 şi 2011, BDZ Cargo a acumulat pierderi echivalente cu 8,7 mil. euro. Compania are o flotă de 220 de locomotive, din care 164 sunt în funcţiune de mai mult de 30 de ani, şi 4.859 de vagoane, cu mai mult de o treime din ele mai vechi de trei decenii.