FMI anunţă o creştere economică pentru anul viitor de 2,5%. Analiştii au o previziune mai redusă, iar oamenii de afaceri spun că deşi nu cred în forecastul FMI, îl iau în considerare
Majoritatea analiştilor anticipează o creştere economică cuprinsă în intervalul 1,3-2% pentru anul viitor, în timp ce Fondul Monetar Internaţional estimează un avans al PIB de 2,5%. Perspectivele economice pentru România în 2013 se arată mai favorabile decât în acest an, având în vedere faptul că economia zonei euro ar trebui să revină pe creştere, însă contează şi ce decizii vor fi adoptate de autorităţi. Pentru 2012 cele mai multe prognoze, inclusiv estimarea FMI, au fost ajustate în intervalul 0,5-1%.
Oamenii de afaceri sunt prudenţi şi spun că nu intenţionează să fundamenteze bugetele companiilor pentru 2013 pe prognoza FMI privind PIB-ul, de 2,5%, aducând în discuţie faptul că în anii anteriori o serie de estimări nu s-au adeverit. "Toate aceste surse sunt optimiste. Evident că o să ne bazăm pe o astfel de sursă pentru bugetul de anul viitor, dar din experienţa anterioară s-a demonstrat că toate forecasturile au fost optimiste, dar nicio prognoză de creştere n-a fost reală, diferenţele fiind majore", spune Tudor Furir, directorul general al Pernod Ricard.
Evoluţia cursului de schimb este o altă variabilă importantă avută în vedere de oamenii de afaceri atunci când îşi fundamentează bugetele. Estimările analiştilor indică un curs de schimb în intervalul 4,4-4,7 lei/euro, volatilitatea urmând să se menţină şi anul viitor din cauza contextului internaţional dificil.
Economia României este dependentă de finanţarea externă, astfel că atragerea fondurilor europene şi a investiţiilor străine directe rămâne foarte importantă.
Agricultura ar urma să aibă anul viitor un efect de bază favorabil asupra economiei, după ce în acest an va avea un impact negativ. Revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv ar influenţa favorabil exporturile României, precum şi producţia industrială.
O creştere economică de peste 2% în 2013 se poate realiza în situaţia unui an agricol excepţional sau dacă absorbţia de fonduri europene se îmbunătăţeşte, cred analiştii.
Opinia analiştilor
Cătălina Molnar, economist-şef al UniCredit Ţiriac Bank
Estimarea noastră pentru creşterea economică a României în 2013 este de 1,3%, în creştere faţă de estimarea pentru anul în curs (0,5%). Aceasta este în linie cu uşoara revenire a economiei mondiale, însă afectată totuşi de cererea slabă din zona euro şi de menţinerea la un nivel scăzut a influxurilor de capital. Având în vedere rezultatele slabe în anul agricol 2012, un efect de bază favorabil pentru anul 2013 ar trebui inclus (în cazul în care 2013 se va dovedi un an agricol normal).
Pentru anul 2013 ne aşteptăm la o depreciere a leului faţă de 2012, cu posibilitatea să revedem nivelurile maxime atinse ocazional în 2012. Riscurile legate de mişcarea capitalurilor sunt mai degrabă în sensul deprecierii leului, fapt care se poate translata într-o corecţie a deficitului extern, însă concomitent şi cu un impact negativ asupra cererii interne (prin costuri/preţuri).
Atragerea capitalului străin (fonduri europene, investiţii) este importantă pentru o economie care prezintă o dependenţă relativ crescută faţă de acesta (poziţia investiţională netă a României este una dintre cele mai ridicate în regiune). Însă este foarte important ca acest capital să fie utilizat în cel mai eficient mod şi cu potenţial de a aduce plus valoare pe termen lung.
Prognozele FMI în ceea ce priveşte creşterea economică sunt foarte apropiate de estimările noastre: 0,8% pentru 2012 şi 2,5% pentru 2013. Dacă pentru acest an mă aştept ca agricultura să fi influenţat negativ creşterea economică în România (în contextul secetei puternice, dar şi a unui efect de bază nefavorabil din 2011, când a fost înregistrat un an excepţional în agricultură), în anul 2013 vom beneficia de un efect de bază favorabil din partea agriculturii. Mai mult, este de aşteptat ca economia zonei euro să revină pe creştere în 2013, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra exporturilor şI, implicit, asupra producţiei industriale româneşti. De asemenea, mă aştept ca taxele nete să aibă o contribuţie pozitivă anul viitor în contextul eforturilor depuse de autoritatea fiscală în vederea îmbunătăţirii colectării. Anticipez că sectorul construcţiilor va continua să crească, pe de-o parte ţinând cont de faptul că există proiecte de investiţii ce trebuie finalizate (în special în sectorul public unde se lucrează la prioritizarea acestor proiecte pe criterii de eficienţă) şi, pe de altă parte, în contextul necesităţii iniţierii de proiecte de infrastructură (în parte finanţate din fonduri europene).
Comparaţia cu Polonia trebuie analizată în evoluţie: pentru 2012 FMI estimează o creştere economică de 2,4%, urmată de o creştere de 2,1% în 2013 - deci doi ani consecutivi de creştere susţinută. Pe de altă parte, pentru România, creşterea economică de 2,5% se aşteaptă a se înregistra după un an cu o creştere economică redusă (de 0,9%), astfel că România beneficiază şi de o bază mai redusă.
Eugen Sinca, analist al BCR
Estimarea noastră de creştere economică pentru 2013 este de 1,9%, cu riscuri de a înregistra o creştere economică sub acest nivel din cauza unei reveniri mai lente a zonei euro. O creştere economică de peste 2% în 2013 se poate realiza în situaţia unui an agricol excepţional sau dacă absorbţia de fonduri europene se îmbunătăţeşte.
Cursul de schimb ar putea rămâne în intervalul 4,4 - 4,7 lei/euro pe un orizont de 12 luni, cu o volatilitate mai mare decât cea cu care ne-am obişnuit în anii precedenţI din cauza contextului internaţional dificil.
Ieşirea inflaţiei din ţinta BNR în următoarele trimestre ar putea determina înăsprirea politicii monetare prin restrângerea lichidităţii furnizate în cadrul operaţiunilor de piaţă, ceea ce va menţine dobânzile interbancare la niveluri destul de ridicate şi va ajuta pe cât posibil leul.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank
Prognoza noastră de bază pentru 2013 ia în considerare o creştere economică de aproximativ 1,5% în eventualitatea unui an agricol mai bun decât 2012, cu posibilitatea de a revizui ascendent la 2% an/an, în cazul unui an agricol excelent. În 2013 nu ne aşteptăm să se detaşeze anumite motoare de creştere economică, cum au fost industria şi exporturile în perioada crizei, ci ne aşteptăm la o creştere modică atât a consumului, cât şi a investiţiilor de maxim 2% an/an din cauza constrângerilor de creditare de pe piaţa bancară românescă şi dificultăţilor funcţionale de atragere a fondurilor europene. După estimările noastre, exporturile vor avea o contribuţie negativă la creşterea economică în 2013, chiar dacă scăderea acestora va fi modică, deoarece nu există semnale de îmbunătăţire a competitivităţii exporturilor româneşti, iar deprecierea cursului nu cred că va mai oferi sprijin exporturilor anul viitor, când estimăm o relativă stabilizare a cursului în zona 4,5 lei/euro şi chiar o întărire a leului.
Aş caracteriza anul 2013 ca fiind anul cifrelor mici din punctul de vedere al creşterii economice, atât pe partea negativă, cât şi pe cea pozitivă, şi de aceea este necesar ca autorităţile să nu neglijeze prin măsuri de încurajare toate ramurile economiei, deoarece creşterea va veni din performanţe modeste şi fiecare segment contează în ecuaţie în absenţa unor motoare efective de creştere economică ca în anii precedenţi.
Opinia oamenilor de afaceri
Tudor Furir, directorul general al Pernod Ricard, companie importatoare de băuturi alcoolice care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 107 milioane de lei
Nu avem pe ce altceva să ne bazăm. Toate aceste surse sunt optimiste. Evident că o să ne bazăm pe o astfel de sursă pentru bugetul de anul viitor, dar din experienţa anterioară s-a demonstrat că toate forecasturile au fost optimiste, dar nicio prognoză de creştere n-a fost reală, diferenţele fiind majore. Suntem prudenţi, dar trebuie să ne bazăm pe nişte prognoze.
Liviu Stan, managing partner şi unul dintre acţionarii companiei Düfa Tec, care activează pe piaţa vopselelor
Nu pare fezabilă o creştere economică de 2,5%, pentru că nu văd care din sectoarele economiei ar putea aduce această creştere. Cred că aceste prognoze ţin mai mult de trend, adică ne indică dacă e vorba de creştere, stagnare sau scădere. În realizarea bugetelor companiei, luăm în calcul trei elemente: prognozele de creştere economică, cele de curs valutar, precum şi factori care ţin de companie în sine şi de industria în care activăm. Dar momentan nu cred că putem lua în considerare o creştere economică de 2,5% pentru a realiza bugetul companiei pe anul viitor.
Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide Grup, care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil
Cred că este fezabilă o creştere de 2,5% pentru anul viitor, mai ales având în vedere că acum s-au luat măsuri cu caracter social care se vor revedea şi în consum, care ar putea genera o creştere economică. E greu de judecat în momentul de faţă dacă aşa va fi sau nu, dar consider că cei de la FMI au suficiente informaţii pentru a stabili o anumită prognoză. Cu toate acestea, bugetul companiei pe 2013 nu-l voi stabili în funcţie de această prognoză. Oricât de multă încredere am în FMI, s-a dovedit în anii anteriori că unele prognoze nu s-au întâmplat. În plus, noi realizăm bugetul mai mult în funcţie de segmentul în care activăm şI mai puţin în funcţie de creşterea economică.