Administratorul judiciar al Hidroelectrica spune că băieţii deştepţi i-au făcut „propuneri indecente“

Autori: Loredana VOICULESCU , Corina VÂRLAN 11.10.2012

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spune că "băieţii deştepţi" din energie au vrut să îi ofere mită. "Pro­puneri indecente se fac în România, dar eu nu sunt un pervers", a declarat Borza marţi - seară la Gândul Live (www.gandul.info).

El nu a dorit să ofere detalii privind modalităţile prin care "băieţii deştepţi" au încercat să îi ofere mită, dar a subliniat faptul că "nu se mai poartă cu cash-ul la purtător".

"Nu au fost propuneri concrete, ci nuanţate, indecente", a mai spus el, adău­gând că le-a răspuns celor care încercau să îl corupă că "nu se poate" şi că nu a făcut acest lucru niciodată.

Astăzi se judecă recursurile formulate de elveţienii de la Alpiq şi sindicatul Hidrosind la decizia de intrare în insolvenţă a Hidro­elec­trica, iar în cazul în care Curtea de Apel Bu­cureşti va admite recursurile, insolvenţa va fi anulată, iar contractele dintre Hidro­elec­trica şi "băieţii deştepţi" reintră în vigoare. Aceste contracte au adus companiei pier­deri de 1,1 mld. euro în ultimii şase ani, spune el.

Remus Borza a fost numit administrator judiciar al Hidroelectrica în luna iunie, după ce compania a intrat în insolvenţă. Decizia de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al companiei, care era condus la acea vreme de Remus Vulpescu, fostul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI).

Motivul oficial invocat pentru intrarea în insolvenţă a fost situaţia financiară dificilă a companiei, determinată de seceta din ultimul an şi reducerea producţiei de energie, dar şi de "managementul dezastruos".

Principalul scop urmărit prin intrarea în insolvenţă a fost însă rezilierea contractelor cu "băieţii deştepţi", prin care Hidroelectrica vindea începând din 2003 energie electrică sub preţul pieţei unor traderi de energie precum Energy Holding, Alpiq, dar şi unor companii precum Alro, Elsid Titu şi Electro­mag­netica.

Pierderile Hidroelectrica din aceste contracte, în ultimii şase ani, s-au ridicat la 1,1 miliarde de euro, potrivit unui raport prezentat în august de administratorul judiciar. Aceşti bani au intrat în conturile beneficiarilor acestor contracte.

Primele decizii ale administratorului judiciar Remus Borza au vizat rezilierea con­trac­telor bilaterale cu Energy Holding, Alpiq şi ceilalţi traderi de energie, şi renegocierea con­tractelor cu Alro, Elec­tromagnetica, Elsid Titu şi Electro­carbon Slatina, singurele care au mai fost păstrate. Traderii de energie cărora li s-au desfăcut contractele au con­testat în instanţă insol­venţa Hidroelectrica.

Curtea de Apel Bucureşti va pronunţa joi, 11 octombrie, verdictul în cazul recursurilor formulate de "băieţii deştepţi" din energie împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în data de 20 iunie 2012. Curtea de Apel Bucureşti a judecat săptămâna trecută recursurile formulate de Alpiq RomIn­dustries, Alpiq RomEnergie şi sin­dicatul salariaţilor Hidrosind, magistraţii amânând pronunţarea pentru data de 11 octombrie.

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, avocatul Remus Borza, a declarat pentru Gân­dul că joi instanţa a respins "tot ce am cerut", apre­ciind că "se pare că băieţii deştepţi sunt mai deştepţi decât noi". Potrivit lui Borza, în cazul în care Curtea de Apel va admite recursurile "băieţilor deştepţi", Hidroelectrica va intra în faliment "în aproximativ o lună".

În situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite recursurile "băieţilor deştepţi", hotărârea de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica va fi anulată, ceea ce echiva­lează cu repunerea părţilor în situaţia ante­rioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi, a menţionat administratorul judiciar.

Remus Borza a mai spus că pe argumente juridice, cele trei recursuri nu au şanse de a fi admise de Curtea de Apel Bucureşti. "Dacă Hidroelectrica rămâne în insolvenţă, adică dacă se resping cele trei recursuri, Hidro­elec­trica îşi continuă drumul ei glorios", spune Borza care susţine, de asemenea, că dacă pe­rioa­da de secetă din România va lua sfârşit, atunci compania ar redeveni profitabilă.

El mai spune că falimentul Hidroelectrica ar însemna că România va rămâne în întu­ne­ric. "Hidroelectrica, în orice ţară din lume, este reglatorul celorlalţi furnizori, de unde şi me­tafora că România riscă să rămână în întu­neric", a spus Borza.

El susţine că de când a fost numit ad­mi­nis­tra­tor judiciar a dedicat Hidroelectrica cel puţin 14 ore pe zi, inclusiv sâmbăta şi duminica.

"Tot ce am făcut a fost just, necesar şi corect. Nu eu am ales procedura. Eu am apărut după deschiderea procedurii", a spus el.

Onorariul pe care îl obţine administratorul judiciar Remus Borza dacă Hidroelectrica iese din insolvenţă pe 31 decembrie 2012 este de 3 mi­lioane de euro. El a apreciat însă că acest lucru este "puţin probabil".

Onorariul este condiţionat de ma­ximizarea veniturilor şi de reducerea cos­turilor la Hidroelectrica. "Au fost renegociate 382 de contracte ale Hidro­electrica şi am obţinut discounturi de 90 de milioane de euro", a mai spus administratorul judiciar al companiei.

Dacă Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă de la data de 1 ianuarie 2014, Borza va primi un onorariu de doar 500.000 de euro.

Dosarele Alpiq rămân la Tribunalul Bucureşti: ÎCCJ a respins cererile de strămutare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins cererile formulate de Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries privind strămutarea judecării proceselor în care cele două companii sunt implicate de pe rolul Tribunalului Bucureşti, au precizat reprezentanţii Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Cei doi traderi de energie, unii dintre cei mai mari clienţi ai Hidroelectrica, au contestat măsura administratorului judiciar al Hidroelectrica privind denunţarea contractelor de furnizare de energie pe care cele două societăţi private le aveau cu producătorul de stat, cerând strămutarea dosarelor de pe rolul Tribunalului Bucureşti spre altă instanţă din ţară. "Prin aceste contracte Hidroelectrica a suferit un prejudiciu de 850 de milioane de lei", au mai precizat reprezentanţii Euro Insol. În cursul zilei de azi este aşteptată decizia Curţii de Apel privind recursurile celor două companii la măsura deschiderii insolvenţei la Hidroelectrica. În situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite recursurile "băieţilor deştepţi", hotărârea de deschidere a insolvenţei Hidroelectrica va fi anulată, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi. Potrivit administratorului judiciar al companiei, acest lucru ar putea avea drept consecinţă intrarea în faliment a Hidroelectrica. Roxana Petrescu