Inflaţia a răbufnit în septembrie, urcând la 5,3%. Ar trebui BNR să ţintească în continuare inflaţia?

Şi inflaţia din zona euro a crescut în septembrie la 2,7%, în principal din cauza scumpirilor la produse alimentare şi energie. Explozia inflaţiei anulează practic orice şansă ca inflaţia să se mai încadreze în ţinta BNR, de 3% plus/minus un punct procentual. De altfel, banca centrală a reuşit să atingă obiectivul de inflaţie doar de două ori - în anii 2006 şi 2011 - de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar în august 2005. Însă nu doar BNR a ratat ţinta de inflaţie, ci şi alte bănci centrale.

Analiştii explicau încă din vara anului 2008 că eficienţa ţintirii inflaţiei va fi testată de criza financiară internaţională din cauza amplitudinii fără precedent a şocurilor sub forma scumpirilor. Şi, într-adevăr, lupta cu preţurile a devenit mult mai dură pe fondul crizei, a scumpirii explozive a petrolului şi a altor materii prime. Pe lângă ţinta de inflaţie, BNR a avut de acomodat obiective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de schimb şi de reglementările în domeniul creditării.

Măsurile de relaxare cantitativă adoptate de BCE şi Fed în contextul crizei internaţionale pentru a calma pieţele şi pentru a câştiga timp şi spaţiu de manevră în lupta cu tensiunile financiare, economice şi sociale din zona euro şi SUA au avut efecte pozitive asupra pieţelor financiare. Însă redresarea economiilor este lentă, iar inundarea pieţelor cu lichidităţi aduce riscul creşterii inflaţiei.

În aceste condiţii, apare întrebarea dacă politica de ţintire a inflaţiei mai este adecvată în perioada următoare. Şi dacă răspunsul este nu, ar trebui identificată o altă alternativă viabilă. O serie de economişti au adus în discuţie mai multe alternative: un regim de politică monetară care să ţintească nivelul produsului nominal brut, ţintirea nivelului general al preţurilor din economie sau ţintirea cursului de schimb.

Analistul economic Florin Câţu consideră că ţintirea directă a inflaţiei a fost folosită cu succes, dar nu este optimă pentru următoarea perioadă de dezvoltare. El se declară adeptul ţintirii nivelului general al preţurilor din economie. Referindu-se la ţintirea nivelului produsului intern brut, Cîţu a adus în discuţie faptul că atunci când nivelul PIB creşte peste potenţial, pentru a aduce nivelul PIB la potenţial banca centrală va trebui să producă recesiune, ceea ce va fi foarte greu de acceptat.
 

Va majora BNR dobânda-cheie?

Stabilitatea preţurilor este obiectivul fundamental urmărit de banca centrală, iar pe măsura creşterii inflaţiei, teoretic, ar trebui majorată dobânda de politică monetară.

Analiştii cred că BNR nu va majora dobânda-cheie prea curând, având în vedere că ascensiunea inflaţiei este determinată de şocuri pe partea de ofertă din afara sferei de influenţă a băncii centrale. Însă este posibil să vedem întărirea controlului asupra lichidităţii din piaţa monetară, cu impact asupra creşterii dobânzilor din piaţa monetară şi a randamentelor la titlurile de stat.

"Probabil că BNR va fi reticentă în a creşte rata dobânzii cheie, dat fiind faptul că inflaţia este în principal determinată de şocurile adverse de ofertă aflate în afara controlului băncii centrale, însă credem că am putea asista la o întărire a controlui lichidităţii din piaţa monetară (în special având în vedere presiunile de depreciere a leului). În acest context, dobânzile din piaţa monetară şi randamentele la titlurile de stat ar putea creşte. Credem că BNR va mări rata dobânzii cheie numai în cazul în care efectele de runda a doua ale şocurilor de ofertă s-ar materializa, iar aştep­tările inflaţioniste ar creşte în mod semnificativ", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Cererea internă încă modestă şi determinarea guvernului de a continua acordul cu FMI după 2013, probabil sub forma unei linii de credit flexibile, sunt argumente împotriva unei majorări de urgenţă a dobânzii-cheie, spune şi Eugen Sinca, analist al BCR. Cu toate acestea, în cazul în care aşteptările inflaţioniste se vor deteriora puternic şi efectele de runda a doua ale inflaţiei vor creşte, BCR nu exclude o creştere treptată a dobânzii-cheie în 2013.

"Ne-am revizuit în sus estimarea privind inflaţia anuală la 4,5% în decembrie 2012 şi la 4,7% în decembrie 2013 şi vedem inflaţia peste ţinta BNR pe întregul orizont de prognoză. Accizele mai mari pentru tutun, alcool şi energie începând cu ianuarie 2013 şi creşterile planificate ale preţurilor administrate la energie, la cererea FMI şi a UE, sunt principalele motoare ale inflaţiei", spune analistul BCR.

Pe termen scurt, BNR va reduce oferta de lichiditate prin intermediul operaţiunilor de piaţă, iar Robor la trei luni va rămâne în jurul valorii de 6% în următoarele luni, crede Sinca.

Inflaţia este influenţată puternic şi de cursul de schimb, preţurile urcând atunci când leul se depreciază. Analiştii au amintit în ultimele luni de episoadele de depreciere puternică a leului faţă de principalele valute din cauza instabilităţii politice interne şi a perpetuării tensiunilor la nivelul zonei euro, care au inflamat presiunile inflaţioniste.

Raiffeisen Bank se aşteaptă la o inflaţie de circa 5,5% în decembrie 2012 faţă de 2011, inflaţia putând chiar să depăşească acest nivel în prima parte a anului 2013. "Şocurile negative de ofertă (în special cel din agricultură şi creşterea preţurilor administrate) îşi vor manifesta probabil impactul inflaţionist până pe la jumătatea anului 2013, când noua producţie agricolă va fi disponibilă", spune Ionuţ Dumitru.

Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank, crede că este posibil ca inflaţia anuală să ajungă în decembrie mai aproape de 6%, decât de nivelul de 5% estimat anterior, ceea ce înclină balanţa în favoarea unei majorări a dobânzii-cheie.

Ascensiunea inflaţiei a fost determinată în principal de creşterea preţurilor la alimente, de 2,3%, aceasta fiind cea mai mare creştere lunară din ianuarie 2003. Creşterea preţurilor la produsele alimentare a generat 0,84% din inflaţia totală de 1,2%, spune Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank. Ea consideră că BNR nu va reacţiona la aceste şocuri pe partea de ofertă prin majorarea dobânzii-cheie.

Creşterea preţurilor de consum a venit după ce în perioada noiembrie 2011 - iunie 2012 inflaţia a atins în România minim după minim, coborând sub 2%. Iar scăderea inflaţiei a permis Băncii Naţionale să opereze patru reduceri succesive ale dobânzii de politică monetară, până la 5,25%.

Creşterea preţurilor produselor alimentare din cauza anului agricol foarte slab şi ajustările preţurilor administrate la gaze şi energie, precum şi scumpirea carburanţilor după creşterea cotaţiei petrolului la nivel internaţional sunt principalii factori care vor pune o presiune puternică asupra inflaţiei.

BNR prognozează pentru sfârşitul acestui an o inflaţie de 3,2%, iar nivelul estimat pentru 2013 este de 3%. Ţinta de inflaţie a BNR este de 3% plus/minus un punct procentual în acest an şi de 2,5% în 2013.