Putea fi evitat cazul Sima printr-o supraveghere mai atentă din partea CNVM? Cât sunt de protejaţi investitorii? Cum poate fi verificată o firmă de brokeraj? Care sunt efectele asupra imaginii pieţei de capital?

Autori: Andrei Chirileasa , Mădălina Dediu Panaete , Adrian Cojocar , Roxana Pricop 15.10.2012

Cazul brokerului fugar Cristian Sima aduce în prim-plan o problemă importantă legată de investiţiile pe pieţele de capital internaţionale, în contextul în care în ultimii ani au apărut zeci de firme care se promovează ca brokeri şi spun că oferă servicii de tranzacţionare pe pieţele externe.

Cristian Sima, fostul preşedinte al Bursei din Sibiu (Sibex), a fugit după ce ar fi pierdut banii clienţilor WBS Holding, o firmă de brokeraj înregistrată în Insulele Virgine Britanice, care tranzacţionează pe pieţele internaţionale. Primele imformaţii despre dispariţia lui Sima au apărut miercurea trecută, iar ulterior Sima a trimis trei scrisori şi a avut o intervenţie telefonică la Realitatea TV şi un interviu cu jurnalistul Radu Soviani, în care a explicat motivele fugii sale. El a povestit că a pierdut banii investitorilor în urma unor tranzacţii nereuşite şi că a fugit deoarece existau presiuni asupra sa din partea unor clienţi mari.

Pierderile se ridică la circa 3,5 milioane de euro, potrivit lui Sima, care a mai spus că cel mai mare client are de recuperat 1,4 milioane de euro. Printre clienţii păgubiţi se numără fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu şi creatoarea de modă Irina Schrotter, dar lista cuprinde circa 60 de nume, printre care şi alte personalităţi cunoscute din România.

Una dintre problemele care ies la suprafaţă din cazul Sima este că multe dintre firmele care oferă servicii de tranzacţionare pe pieţele internaţionale nu se supun reglementărilor şi nu sunt supravegheate de nicio autoritate, cum este şi cazul firmei WBS Holding, astfel că investitorii care apelează la astfel de firme nu sunt protejaţi şi nu au cui se adresa atunci când sesizează nereguli sau când cei care le administrează banii dispar dintr-o dată cu tot cu banii lor.

Ar trebui o reglementare mai strictă a intermediarilor de investiţii?

În sectorul asigurărilor, un broker de asigurări poate vinde poliţe doar dacă este autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). În schimb, pe piaţa de capital, un broker poate intermedia tranzacţii pe pieţele internaţionale în numele clienţilor chiar dacă nu este autorizat de CNVM. Pentru a tranzacţiona pe bursa de la Bucureşti sau pe bursa din Sibiu, o firmă de brokeraj trebuie să fie înregistrată în România şi autorizată de CNVM sau să fie înregistrată în Uniunea Europeană şi autorizată de o entitate de supraveghere de acolo şi înregistrată la CNVM.

Această regulă nu se aplică însă şi în cazul firmelor care oferă servicii de tranzacţionare pe piaţa Forex (piaţa valutară internaţională). Unele firme din acest segment sunt înregistrate la CNVM şi pot fi verificate, însă foarte multe sunt înregistrate prin paradisuri fiscale şi nu pot fi controlate. Specialiştii de pe piaţa de capital şi avocaţii spun că nu se pot face prea multe pentru reglementarea mai strictă a acestui sector şi că investitorii trebuie să se informeze atent în privinţa celor la care îşi plasează banii.

"Nu se poate face nimic mai mult din punct de vedere al legislaţiei. Clienţii trebuie doar să se asigure că societatea prin care fac tranzacţii sau le oferă servicii financiare este reglementată de o autorizaţie competentă şi monitorizată de aceasta pentru ca să desfăşoare activităţi în condiţii de risc normale. O firmă re­glementată are avan­tajul că trebuie să dea ra­poarte pe­riodice, are ce­rinţe de ca­pital, structură de per­sonal adec­vată, este asi­gurată la casa de com­pensaţie. Dacă firma era înre­gistrată, nu se ajungea aici. Ce s-a întâmplat în cazul Sima este ca şi cum nişte oameni i-ar fi dat lui pe stradă o sumă de bani să-i investească în loc să-i depună la o bancă şi să semneze un contract", a explicat Victor Safta, direc­torul general al Noble Securities, o firmă de brokeraj din Polonia care oferă servicii de tranzacţionare pe piaţa Forex.

Noble Securities este autorizată de autoritatea de supraveghere din Polonia şi este înregistrată la CNVM.

Cum poţi verifica dacă brokerul tău este supravegheat de CNVM

Pentru a se asigura că firma căreia îi încredinţează banii este înregistrată la una dintre autorităţile competente din ţările europene persoana în cauză poate să consulte site-ul CNVM, instituţia de reglementare a pieţei de capital din România, şi să acceseze pe site link-ul Registrul Public CNVM - secţiunea Intermediari FISM. În prezent pe site-ul CNVM sunt înregistrate la această secţiune 1.315 societăţi de intermediere financiară. WBS Holding, firma la care clienţii lui Sima şi-au depus banii, nu se numără printre firmele înregistrate la CNVM, fiind un offshore fără vreo licenţă sau activi­tate de intermedieri financiare.

Pe lângă cele 1.315 societăţi înregis­trate la această secţiune în România mai există cinci sucursale ale unor firme străine care activează ca intermediari pe piaţa Forex, care implică o transparenţă şi mai ridicată din partea acestor firme.

"Sucursalele reprezintă o prezenţă permanentă în România şi în cazul acestora ai cui să te adresezi şi să faci o plângere de exemplu", spune Victor Safta.

Acestea sunt Franklin Templeton Investment Management, X-Trade Bro­kers, ING Asset Management, Deltastock şi Noble Securities, firmă în curs de autorizare.

Lipsa de informare, dar şi confuziile deliberate pot aduce pierderi investitorilor

Dan Armeanu, profesor universitar de Finanţe la ASE, spune că în cazul Sima lucrurile sunt mai complicate, deoarece pot apărea confuzii între WBS Holding, firma din Insulele Virgine Britanice, şi WBS România, firmă de brokeraj autorizată de CNVM. El crede că nu este vorba de lipsă de reglementare, ci mai degrabă de o lipsă de informare a clienţilor WBS Holding, care probabil au avut încredere în Cristian Sima datorită statutului său de şef al Bursei de la Sibiu.

"Vorbim pe anumite scenarii, noi nu ştim ce anume scria în acele contracte. Eşti protejat de legislaţie atunci când închei un contract cu o firmă sau un broker autorizat. Clienţii trebuia să se intereseze la CNVM dacă WBS Holding este autorizată. Un agent din spaţiul european trebuie să notifice CNVM-ul dacă este autorizat la UE, iar dacă este dintr-o terţă ţară, atunci trebuie să obţină o autorizaţie de la Comisie", a menţionat Armeanu.

El mai spune că un client care încheie un contract cu o firmă de brokeraj este protejat în cazul în care firma dă faliment şi poate primi până la 20.000 de euro, în funcţie de cât a investit.

"Este posibil ca clienţii să fi făcut o confuzie între WBS România, care este autorizată şi WBS Holding despre care nu ştim dacă este autorizată, fiind înregistrată în Insulele Virgine. Problema trebuie tratată între investitori şi acel holding. Nu este de vină legislaţia", a mai spus Armeanu. Totuşi în acest caz poate fi vorba despre o confuzie deliberată pentru a câştiga credibilitate.

"Dacă eu îmi deschid un cont la un broker autorizat, el nu poate să facă ce vrea cu banii mei, ci trebuie să facă întocmai ce îi spun eu", a mai precizat Armeanu.

Sima nu era doar intermediar şi administrator de investiţii

Totuşi ceea ce făcea Sima nu era doar intermediere, ci mai mult administrarea investiţiilor. WBS Holdings acţiona mai mult ca o societate de administrare decât ca o firmă de brokeraj.

"Sima era un manager de portofoliu, nu are legătură cu casele de brokeraj. Brokerii le oferă clienţilor acces la piaţă, le furnizează informaţii despre piaţă, strategii generale de investiţii şi management al riscului, dar nu iau decizii de investiţii în locul clienţilor. Sima acţiona mai mult ca un fond de investiţii care în teorie trebuie reglementat şi autorizat. Ce a făcut Sima nu este chiar ilegal, pentru că mai mulţi oameni pot să pună bani într-un SRL şi de acolo să-i tranzacţioneze o singură persoană, însă nu au niciun fel de siguranţă. Problema a fost că atunci când Sima şi-a asumat acest statut de guru al investiţiilor nu a informat clienţii de riscul pe care-l implicau tranzacţiile pe care le făcea cu banii lor", explică Victor Safta. Avocatul Cristian Duţescu crede că CNVM ar fi trebuit să fie cu ochii pe activitatea lui Sima.

"Cred că CNVM-ul ar fi trebuit să-l supravegheze dinainte pe Sima, având în vedere declaraţiile lui extravagante", e de părere avocatul Cristian Duţescu.

El crede că mai întâi trebuie verificat dacă WBS Holding este autorizată de către autorităţile din Marea Britanie şi pentru ce tipuri de tranzacţii are autorizaţie. De asemenea, el menţionează că legislaţia de pe piaţa de capital acordă protecţie investitorilor, dar că mai este loc de îmbunătăţiri.

"CNVM-ul ar trebui să ia legătura cu cei din Marea Britanie, să facă o investigaţie şi să afle ce statut are această companie WBS Holding. Ne aflăm pe teritoriul Uniunii Europene, autorităţile sunt obligate să coopereze, iar dacă vorbim de un caz penal, vinovatul va fi pedepsit conform legii", mai spune Duţescu.

Din cauză că WBS Holding nu este înregistrată în România şi nu este supravegheată de CNVM, investitorii vor avea dificultăţi în a-şi recupera banii. Sima le-a promis că va încerca să le returneze banii.

"Dacă este vorba despre investiţii în produse de capital obişnuite, există o serie de compensaţii, dar compensarea e parţială. Problema în acest caz nu e Sibex, care e obişnuită cu aceste tranzacţii, problema e Forex, unde nu există niciun fel de protecţie, aceste tranzacţii nu sunt supuse controlului CNVM şi nu poţi să urmăreşti brokerul", spune avocatul Gheorghe Piperea.

"Cred ca investitorii trebuie să fie mai atenţi, dar nu există o cultură a investiţiilor, practic, după 17 ani de bursă încă se mai fac investiţii «după ureche». Aceste companii care fac tranzacţii ar trebui să fie supuse unei supravegheri atente a CNVM, care de cele mai multe ori nu a luat măsuri bune şi de foarte multe ori a luat măsuri «caraghioase»", mai spune Piperea.

Ce impact are cazul Sima asupra pieţei de capital şi cât de sigure sunt investiţiile pe bursă

Cazul Sima a lovit în imaginea întregii pieţe de capital din România şi a ştirbit din bruma de încredere a românilor în piaţa de capital şi instituţiile de supraveghere, chiar dacă niciunii dintre aceştia nu sunt vinovaţi, iar clienţii brokerului fugar şi-au investit averile pe pieţele străine în instrumente financiare riscante prin intermediul unei societăţi nereglementate şi înregistrate într-un paradis fiscal. Ce se poate face la nivel legislativ, de reglementare şi supra­veghere, pentru a se evita pe viitor astfel de cazuri?

Vina pe care o poartă bursa de la Bucureşti, brokerii şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) în egală măsură este absenţa din spaţiul public ani la rândul, fapt care a contribuit la un nivel insuficient de cunoaştere şi înţelegere de către români a investiţiilor şi a permis propagarea în opinia publică a unor confuzii odată cu declanşarea cazului brokerului dispărut Cristian Sima.

"Cazinou" sau "schemă ponzi" au fost etichetele lipite pe nedrept bursei de la Bucureşti, odată ce doi clienţi ai brokerului Cristian Sima au reclamat că şi-au pierdut banii din cauza investiţiilor făcute de Sima.

Banii celor doi clienţi, respectiv fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu şi creatoarea de modă Irina Schrotter, au fost investiţi pe pieţele străine, nu pe bursa de la Bucureşti, în instrumente financiare complexe şi riscante, precum derivate pe indici bursieri şi pe valute prin intermediul WBS Holding, o societate nesupravegheată şi înregistrată într-un paradis fiscal.

Cei doi clienţi aveau conturi deschise şi la societatea de brokeraj WBS România, autorizată şi reglementată de CNVM, prin intermediul căreia au cumpărat acţiuni la Bursa din Sibiu. Ambele societăţi au fost fondate de Cristian Sima, însă pierderile s-au înregistrat pe WBS Holding, aşa cum reiese din declaraţiile lui Dăianu şi Irina Schrotter, un detaliu extrem de important pentru că dacă pierderile ar fi fost pe WBS România, investitorii ar fi fost protejaţi de legea de capital, de supravegherea CNVM şi compensaţi de Fondul de Compensare.

"Impactul cazului Sima este negativ asupra imaginii Bursei de la Bucureşti din cauza confuziei care se face între un offshore care tranzacţiona pe pieţele străine şi o societate de brokeraj WBS România, care investeşte în acţiuni pe piaţa românească. Această confuzie trebuie clarificată, iar bursa de la Bucureşti, delimitată de situaţia de la WBS Holding, cu care nu are nicio legătură", a declarat pentru ZF Victor Cionga, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti.

Despre delimitare a vorbit şi Adrian Lupşan, vicepreşedintele BVB: "Investiţiile pe bursa de la Bucureşti nu au nicio legătură cu tranzacţiile pe care le-a făcut Cristian Sima pentru clienţii săi. Din păcate, cazul Sima loveşte în imaginea bursei, un punct vulnerabil al pieţei de capital pentru că partea de promovare a lipsit. Bursa nu a avut niciodată parte de o popularitate crescută în rândul românilor, iar un astfel de caz nu face decât să o arunce şi mai mult în conul de umbră".

Vicepreşedintele BVB a adăugat că acum bursa are şi mai mare nevoie de reformă, de decizii majore care să o repoziţioneze ca instrument de finanţare în economie.

"Bursa nu şi-a construit o imagine puternică în ultimii 15 ani şi acum suferă din cauza acestui lucru. Oficialii Bursei trebuie să iasă public, să îşi apere imaginea şi să explice clar că nu există nicio legătură între investiţiile pe bursa de la Bucureşti şi tranzacţiile pe pieţele străine de acţiuni, de instrumente derivate sau piaţa valutară. În ultimele zile am văzut cum în spaţiul public au apărut comentarii neavizate despre investiţii care au făcut mai mult rău bursei decât cazul Sima", a spus Mihai Chişu, broker al societatea de intermediere IFB Finwest.

O campanie de informare şi de educare a populaţiei cu privire la ce înseamnă investiţia bursieră şi care sunt riscurile la care se expun investitorii este cea mai bună soluţie pentru a preîntâmpina cazuri similare şi pentru a repara prejudiciile de imagine, spune Lucian Isac, director general al societăţii de brokeraj Estinvest.

"Bursa de la Bucureşti alături de brokeri şi CNVM trebuie să demareze o campanie prin care să explice care sunt riscurile investiţiile la bursă, dar şi care sunt consecinţele atunci când investitorii tranzacţionează prin persoane sau societăţi neautorizate pe pieţele străine pe care nu le cunosc."

Confuzia a fost alimentată şi de faptul că nu e cunoscut cu exactitate modul în care Cristian Sima a operat cu banii clienţilor, mai ales că Daniel Dăianu a declarat pentru ZF că a avut conturi deschise la ambele societăţi pentru că doar astfel putea tranzacţiona pe pieţele externe. Astfel că joi, 11 octombrie, CNVM a demarat un control la sediul societăţii de brokeraj WBS România pentru a verifica conturile clienţilor şi dacă există vreo legătură între WBS România şi societatea offshore WBS Holding. Controlul la WBS România va continua şi în zilele următoare, urmând ca în această săptămână CNVM să publice concluziile. Nu există reclamaţii depuse la CNVM cu privire la activitatea WBS România, singura aflată sub supravegherea Comisiei.

Arbitrul pieţei de capital a derulat un control şi la sediul Bursei din Sibiu, pe care a Cristian Sima a condus-o din funcţia de preşedinte şi director general. Controlul s-a încheiat vineri, 12 octombrie, fiind început pe 1 octombrie.