Peste 40 de universităţi din străinătate s-au „bătut“ pe cei 5.000 de români care pleacă anual la studii în afara ţării

Autor: Corina Mirea 14.10.2012

Câteva mii de elevi, studenţi şi masteranzi au participat în acest weekend la World Education University Fair, un târg educaţional la care au fost prezente 45 de universităţi din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Elveţia, SUA, Italia, Spania sau Grecia pentru a-şi prezenta ofertele. Acestea s-au "bătut" la a zecea ediţie a târgului pe cei circa 5.000 de români care aleg să plece în fiecare an la studii în afara ţării şi pentru care străinătatea reprezintă o garanţie pentru un loc pe piaţa muncii şi un nivel de trai mai bun.

În prezent, dacă unele statistici arată că circa 22.000 de români ar studia în străinătate, unele organzaţii non-guvernamentale susţin că numărul real ar ajunge la 50.000 de persoane.

Deşi estimări cu privire la numărul exact al celor care s-au întors sau plănuiesc să se întoarcă în ţară nu există, un studiu realizat recent de Liga Studenţilor din Străinătate (LSRS) arată că aproximativ 28% din studenţii români ar fi dispuşi să se întoarcă în România pentru familie sau locuri de muncă mai numeroase. De altfel, există cazuri în care aceştia aleg să revină în ţară fie din cauza neadaptării la mediul social, fie din cauza volumului mare de muncă pe care îl presupune un job în străinătate.

"Vreau să plec la studii în Marea Britanie pentru că în prezent nu mă pot angaja în România nici măcar cu o diplomă de la o facultate de stat. Plănuiesc să mă întorc în ţară, pentru că sunt foarte multe lucruri care mă leagă de România şi cred că dacă eşti foarte bine pregătit poţi răzbate şi aici. O diplomă obţinută afară m-ar ajuta să îmi construiesc mai uşor o carieră în ţară", spune Alexandru, elev în clasa a douăsprezecea la un liceu din Bucureşti, aflat la târgul organizat de firma de consultanţă educaţională pentru studii în străinătate Integral Programe Educaţionale. În fiecare an, de pe băncile liceelor ies pe piaţa muncii circa 200.000 de elevi, însă puţini sunt cei care reuşesc să promoveze examenul de bacalaureat, promovabilitatea acestora scăzând dramatic în ultimii doi ani de zile, până la 43%.

Chiar dacă nu va reuşi să obţină o bursă pentru a studia la o universitate din Marea Britanie, Alexandru spune că se gândeşte la un împrumut pentru studii sau va apela la ajutorul părinţilor în primul an de facultate, până când îşi va găsi un job şi va putea să susţină costurile educaţionale.

Printre cele mai importante criterii de selecţie folosite de tinerii care vor să studieze în străinătate pentru alegerea unei universităţi se numără costul taxelor şcolare şi cel al întreţinerii (masă şi cazare), spun repre­zentanţii universităţilor. Potrivit lor, aceste elemente pot înclina balanţa înspre o instituţie de învăţământ sau alta, în funcţie de posibilităţile financiare ale tinerilor.

Astfel, pentru un program de licenţă la o universitate de stat din Marea Britanie tinerii români ar putea plăti între 4.300 de euro şi circa 11.700 de euro pe an, la care s-ar adăuga cheltuieli pentru cazare cuprinse între 300 şi 1.200 de euro pe lună. Cu toate acestea, Universitatea Aberdeen oferă studenţilor din Uniunea Europeană posibilitatea de a se înscrie în programul de licenţă fără a plăti taxe de şcolarizare, aceasta fiind singura din Marea Britanie care derulează un astfel de program, potrivit ghidului universităţilor din străinătate realizat de Integral Programe Educaţionale.

Pentru cei care vor să studieze în Danemarca sau Suedia programele de licenţă, dar şi cele de master sunt gratuite, singurele cheltuieli pe care aceştia trebuie să le suporte variind între 500 de euro şi circa 1.300 de euro pentru cazare şi întreţinere.

"Vreau să pornesc de la zero într-o altă ţară. M-ar interesa foarte mult Elveţia şi Marea Britanie, dar cred că voi opta pentru Germania, unde costurile educaţionale nu sunt atât de mari. Vreau să aplic pentru o bursă, dar dacă nu voi obţine una am să încerc să fac rost de bani altfel. În niciun caz nu am să recurg la împrumuturi, pentru că nu ştiu dacă am să reuşesc să îmi achit datoria", precizează Elisabeta, o tânără de 23 de ani, absolventă a programului de master din cadrul Facultăţii de Limbi Străine. Ea lucrează în prezent ca profesor la un institut de limbi străine din Bucureşti.

"Cred că programele din străinătate se axează foarte mult pe practică, spre deosebire de cele de la noi, iar la final îţi garantează un loc de muncă sau, în cel mai rău caz, îţi oferă mult mai multe oportunităţi pe piaţa muncii. De altfel, şi pachetele salariale sunt mai atrăgătoare. Nu ştiu dacă voi reuşi să mă adaptez, să mă stabilesc acolo, însă trebuie să încerc, nu am nimic de pierdut şi nu aş vrea să regret peste câţiva ani că nu am plecat pentru că nu am avut curajul necesar", mai spune Elisabeta.