Prispa, nivelul următor: care sunt planurile pentru industrializarea casei care îşi face singură energia din soare

Deja tinerii ingineri, arhitecţi sau constructori au început să se gân­dească la viitoarea ediţie a De­catlonului, cea de la Ver­sailles din 2014, iar alături de ei este posibil să mai apară o echipă din Cluj. Între timp, camioanele încărcate cu casa Prispa ar fi trebuit să ajungă deja la Bacău, acolo unde se află primii cumpărători. Alături de ei mai sunt alte 20 de cereri, aşa că se pare că "microbul" Prispa a fost implantat.

"Rezultatul de la Madrid trebuie apreciat în contextul competiţiei şi al strategiei proiectului nostru. Cu un buget de câteva sute de mii de euro, am concurat cu echipe care au avut la dispoziţie milioane. În plus, casa noastră a fost gândită pentru România, nu doar pentru concurs. Asta se traduce în preţ redus şi nivel tehnologic de bază, dar astfel încât să se asigure parametri comparabili cu celelalte proiecte", explică Mihai Toader-Pasti, student team leader în cadrul echipei Prispa.

Decatlonul Solar, competiţia la care cei 45 de studenţi români ai Universităţii Tehnice de Con­strucţii Bucureşti, Universităţii de Arhitec­tură şi Urbanism Ion Mincu, Universităţii Po­litehnică Bucureşti şi Universităţii Naţionale de Arte au participat, s-a ţinut anul acesta la Ma­drid, în perioada 14-30 septembrie, rezultatele finale fiind anunţate pe 29 septembrie. Com­pe­tiţia cuprinde zece probe în care sunt analizate performanţele caselor alimentate în mare parte cu energie solară. Printre ele se numără arhi­tectura, ingineria şi construcţia, eficienţa ener­getică, confortul, funcţionalitatea, comuni­ca­rea pe proiect, inovaţia sau posibilitatea de industrializare. În total au fost expuse la Madrid 18 case solare care au fost amplasate în ceea ce s-a numit timp de două săptămâni Satul Solar.

O Dacie, nu un monopost de Formula 1

Proiectul României s-a bazat pe aceeaşi logică ce a dat până acum modele de succes pe plan local, puţine ce-i drept, dar puternice şi în pieţele internaţionale. Cei 45 de studenţi au vrut o casă simplă, ieftină, funcţională. Nici bu­getul nu le permitea să viseze mai sus. Prac­tic, după cum spun chiar ei, au venit cu o Dacie, nu cu un monopost de Formula 1.

Pu­bli­cul a fost de partea lor, dar juriul a avut alte păreri, aşa că premiul cel mare s-a dus spre pro­iectul realizat de studenţii din Franţa, Canopea, ale cărui costuri de dezvoltare s-au ridicat la 700.000 de euro, în varianta industrializată casa ur­mând să coste 140.000 de euro. Bugetul Ro­mâniei a fost de 250.000 de euro, iar preţul casei în varianta industrializată este de 70.000 de euro.

"Mi se pare excepţional că am ajuns acolo la câte probleme am avut (studenţii au făcut rost de bani să ajungă la Madrid în ultimul moment, când o familie din Bacău s-a decis să cumpere casa Prispa - n. red.). Poate nu am ştiut noi să-l promovăm aşa cum trebuie, dar decizia juriului trebuie respectată", spune Pierre Bortnowski, manager de proiect al Prispa.

Mihai admite că cel mai slab punctaj l-au obţinut la inovaţie, pentru că este destul de greu să inovezi cu lucruri ieftine, dar când a venit vorba de eficienţă energetică, echipa a ieşit pe locul doi. "Asta demonstrează că propunerea noastră este viabilă."

Dar nu numai părerea juriului arată că proiectul Prispa, casa care poate produce mai multă energie decât consumă, este viabil. Cel mai im­portant indiciu este că această casă va fi în curând locuită de o familie din Bacău, urmând să fie montată în Moineşti. Iar pe lângă această familie, din Madrid studenţii români au plecat cu zeci de solictări, dar şi cu parteneriate, aşa că acum gândul le este la industrializare.

"Casa este acum în drum spre beneficiar, iar tirurile ar trebui să ajungă spre sfârşitul acestei săptămâni (săptămâna trecută - n. red.). O parte din echipa care va monta casa este de la noi, o parte sunt persoane angajate special pentru această etapă. Casa va produce vara o cantitate dublă de energie faţă de necesarul de consum. Demersurile pentru a putea livra în reţea surplusul au început, dar va mai dura ceva până se va realiza cadrul necesar: suportul tehnic şi juridic. Acum însă putem forţa puţin lucrurile datorită vizibilităţii acestui proiect la nivel internaţional şi nu numai", explică Mihai.

"Nu ne interesează nici să vindem numele Prispa, nici proiectul"

De la Madrid Pierre spune că Prispa a plecat cu 20 de cereri de vânzare.

"Bine, sunt intenţii exprimate, nu contracte ferme, dar este interesant. Şi în România oamenii sunt interesaţi. Ar fi fantastic să meargă mai departe aventura cu un partener alături de care să industrializăm casa Prispa", spune Pierre.

Mihai precizează că din România au venit trei intenţii de cumpărare, că există scrisori de intenţie pentru o colaborare cu ANL şi chiar două parteneriate, unul pentru structura casei cu o firmă şi al doilea cu o altă companie pentru finisaje şi instalaţii.

"Cert este că Prispa o vom dezvolta noi pentru că nu ne interesează nici să vindem numele Prispa şi nici să vindem proiectul."

Dar Prispa nu este însă singurul proiect din mintea studenţilor, ci doar începutul, pentru că în doi ani vor să ajungă la ediţia de la Versailles a Decatlonului Solar cu o casă nou-nouţă.

"Vom participa la concursul din Franţa. Putem merge şi cu o îmbunătăţire a aceluiaşi proiect, dar mai mult ca sigur se va adopta o abordare complet diferită. Echipa din Bucureşti vrea să continue. Nu toţi cei care au fost implicaţi în această ediţie de la Madrid vor rămâne implicaţi în proiect: unii au terminat facultatea, alţii se vor axa pe serviciu. Va începe în paralel recrutarea unor noi studenţi motivaţi, astfel încât proiectul să-şi continue scopul educativ. Încă nu avem conturat noul proiect", spune Mihai.

Pierre spune că nu va merge la Versaille, că acum are alte planuri, dar că va fi oricum alături de noua echipă.

"Am făcut ce am făcut pentru a deschide o uşă. Noi vom rămâne aici, dar acum este rândul altor studenţi. Prispa a făcut o impresie foarte bună la Madrid", spune Pierre.

În afară de echipa din Bucureşti şi universităţilor din Cluj le-a venit pofta de case solare, aşă că în 2014 România ar putea avea şansa de a fi reprezentată la Decatlonul Solar de la Versailles de două proiecte.

"În afară de echipa din Bucureşti, se va forma cel puţin o alta la Cluj. Dacă se califică, pot participa la concurs oricâte proiecte dintr-o ţară, în limita celor 20 de echipe acceptate în concurs. Ar fi o mare reuşită pentru România să ajungă la nivelul de a merge cu mai multe proiecte. Spania a avut spre exemplu peste patru, Germania două, Franţa trei. Plus că ar apărea şi competiţia internă", explică Mihai. Deocamdată, direcţiile viitorului concurs nu au fost stabilite, dar mai mult ca sigur va fi vorba despre proiecte care să se adreseze mediului urban, nu rural cum a fost ediţia de anul acesta de la Madrid.

Ce urmează?

Cert este că atât cei care au participat la Madrid cu Prispa, dar acum se retrag, cât şi cei care se pregătesc pentru un nou Decatlon al caselor solare la Versailles în 2014 cred în acest concept, cred în faptul că raţiunea pură la un moment dat trebuie să-i determine pe oameni să traiască în spaţiile de care au nevoie, nu în palate care consumă enorm, dar a căror utilitate este minimă.

"Nu ştiu dacă va exista vreodata un sat Prispa şi nu ştiu dacă multiplicarea prototipului este neapărat cea mai bună imagine pentru satele noastre. Dacă vorbim însă de sate cu construcţii adaptate şi ecologice, care consumă puţin şi produc energie verde, atunci da. Cred ca se va realiza, pentru că sunt din ce în ce mai mulţi oameni interesaţi, atât beneficiari, cât şi firme de execuţie şi proiectare. Prispa a avut ca scop şi mediatizarea şi responsabilizarea socială. Acum se discută în cadrul echipei înfiinţarea unui departament de industrializare, adică nişte mini-echipe care să coordoneze şi să asigure consultanţa, eventual pe proiecte modificate", spune Mihai.

Nici Pierre nu vrea un sat Prispa în întregime pentru că ideea nu este să renunţi la diversitate, ci să adopţi un model de trai sustenabil, prietenos cu mediul, lucru care până la urmă nu presupune niciun efort supraomonesc.

"Mi-ar plăcea să văd mai multe case Prispa în România, nu un sat numai cu case Prispa. Asta mi-ar plăcea. Să se ia bucăţi din acest proiect şi să fie multiplicate în cât mai multe case. Ideea pe care noi am încercat s-o promovăm este că poţi să trăieşti într-o casă mai mică, fără a face rabat de la confort. Acesta este mesajul", a încheiat Pierre.

Casa Prispa are o suprafaţă construită de 116,8 metri pătraţi şi un consum de energie anual estimat de 6.435 kWh/an, în timp ce producţia estimată este de 11.594 kWh pe an. Prispa este o casă cu un singur nivel, în care camera de zi se îmbină cu bucătăria, dar pentru care există şi posibilitatea realizării unei mansarde. Proiectul Prispa este cel mai ieftin din cele înscrise la ediţia de anul acesta a Decatlonului Solar din Madrid.