Piaţa de e-commerce are un potenţial mare de dezvoltare pe zona de servicii şi nu de bunuri

Piaţa de e-commerce din România nu a înregistrat în acest an ritmul de creştere pe care îl sperau cei mai importanţi jucători din industrie, însă avansul în business-ul acestoraa fost de două cifre la nouă luni .

Antonio Eram, fondatorul şi CEO-ul Netopia mobilPay, unul dintre cei mai importanţi procesatori de plăţi online cu carduri bancare, spune că din punctul de vedere al valorilor piaţa este în creştere, însă problemele sunt pe partea de logistică.

"Nu avem creştere de cinci cifre, pentru că nu mai este cazul. Ce vedem este o abordare mai analitică a e-commerce. Dacă la sfârşitul anului trecut discutam despre zeci de site-uri deschise, acum lumea constată probleme pe logistică", spune Eram.

De asemenea, Cristi Herghelegiu, CEO PayU, spune că la nouă luni valoarea afacerii pe care o conduce a crescut suficient de mult pentru a fi considerată un trend continuu.

Piaţa de e-commerce din România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani atât ca valoare, cât şi ca număr de jucători. Herghelegiu susţine că în piaţă a început să se observe un proces de consolidare, în care site-urile mari se dezvoltă, iar cele mici dispar.

Comerţul electronic este una dintre cele mai dinamice nişe ale IT-ului, susţin jucătorii din această industrie, care văd un potenţial de dezvoltare pe zona achiziţionării online de servicii.

"Plata online de facturi are un potenţial enorm pentru că se adresează masei populaţiei, dar nu este promovată", crede Gabriel Ghiţă, business develop­ment manager CEE, MasterCard Europe. Potrivit informaţiilor oferite de acesta, românii cheltuie pe carduri, în e-commerce , în jur de 600-700 milioane euro pe an. Ritmul de creştere în volum e la 20-30% pe an, iar într-un an, maxim doi, vom depăşi un miliard de euro.

Totuşi, deşi online-ul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, Cătălin Creţu, director general al VISA România, spune că peste 50-60% dintre români nu au efectuat niciodată o plată cu cardul, iar 80-85% nu au făcut o plată online.

Adrian Cioroianu, business development manager Intel Corporation, spune că vânzările de ultrabook sunt cele la care se aşteptau, dar România este o ţară foarte sensibilă din punct de vedere al preţului. Un ultrabook costă aproximativ 3.000-3.500 lei, spune el.

Vânzările de ultrabook-uri se numără în "câteva mii de unităţi" pe trimestru, pentru că segmentul de preţ pe care se tranzacţionează este în continuare destul de ridicat. Totuşi, Cioroianu afirmă că preţurile pri­melor modele lansate au înregistrat o scădere, ajungând şi la 2.500 lei.

Piaţa locală de calculatoare va stagna în acest an ca nivel de unităţi vândute, la circa 700.000 de com­pu­tere, estimează Aurel Neţin, country manager Lenovo România, Bulgaria şi Moldova. El spune că românii achiziţionează în continuare calculatoare foarte ieftine, cu preţuri care variază între 1.300 şi 2.000 lei.

"Din trimestrul doi al anului trecut am crescut constant, ceea ce ne-a permis să depăşim 10% cotă de piaţă în România şi în Bulgaria", spune Neţin, care adaugă faptul că Lenovo stă foarte bine pe partea de retail mare pentru că au semnat un contract cu Altex şi urmează să implementeze 15 Lenovo corners în magazinele Altex.

Sorin Manea, telecom division manager România & Bulgaria, Samsung Electronics, crede că piaţa de telefoane mobile va stagna sau va înregistra o uşoară scădere în termeni de volum comparativ cu anii anteriori. "Discuţia se schimbă însă la nivel valoric. Ponderea smartphone-urilor în piaţa totală este în creştere constantă. E cunoscut faptul că valoarea smartphone-urilor e mai mare şi atunci valoric lucrurile stau altfel", declară Manea.

În ceea ce priveşte valoarea pieţei de software, Eugen Schwab Chesaru, managing partner Eastern Europe al companiei Pierre Audoin Consultants, este de părere că ar putea scădea în acest an la 700 milioane euro, pentru că această industrie a pierdut foarte mult din calitate şi interes.

Alin Niscov, director de vânzări la Allview, conchide spunând că firmele româneşti care vând tablete PC sub brand propriu deţin aproape 40% din piaţa de profil, în timp ce Apple are o cotă de piaţă de 23% ca număr de unităţi vândute.

Sorin Manea - Telecom Division Manager pe România şi Bulgaria, Samsung Electronics

• Comparativ cu anii precedenţi piaţa de telefoane mobile stagnează la capitolul volum, poate este chiar o uşoară scădere. Discuţia se schimbă însă la nivel valoric. Ponderea smartphone-urilor în piaţa totală este în creştere constantă. E cunoscut faptul că valoarea smartphone-urilor e mai mare şi atunci valoric lucrurile stau altfel.

• La sfârşitul anului vom fi în continuare pe trend crescător pentru că avem peste 50% din piaţa de smartphone-uri şi peste 40% pe terminale în general.

• Vor fi în piaţă utilizatori care ţin terminale o perioadă lungă de timp, 4 ani, poate mai mult. Dacă ne uităm la o achiziţie nouă, probabil în 3- 4 ani de-acum încolo, terminalul care va fi utilizat de peste 90% va fi smartphone-ul. Din ce în ce mai multe aplicaţii şi nevoi acoperite cu laptopul sau desktopul sunt portabile.

• Logica spune că odată ce sunt mai mulţi bani în piaţă, se pot aloca bani mai mulţi şi pe smartphone-uri. Teoretic. Practic, este greu de spus dacă anul agricol a influenţat vânzările. E forţat să spui că ploaia a crescut vânzările.

• Sunt nişte schimbări de tehnologie care vor cataliza un pic cererea. Vorbim de licitaţia pentru tehnologia LTE, acest 4G care va veni în piaţă şi pe care operatorii îl vor implementa. Schimbările de tehnologie care apar ajută piaţa să meargă puţin în creştere, puţin altfel faţă de trendul general.

Doina Binig - Vicepreşedinte Strategie, Chief Operating Officer, SIVECO România

• În strategia internaţională ne adresăm cu precădere regiunilor din Africa de Nord şi Subsahariană, ţările din Golf şi ţările din CSI. Toate sunt interesate de educaţie, toate au o strategie pe termen lung în acest domeniu. Vrem ca 40% din veniturile SIVECO să vină din activităţile în piaţa internaţională. Cel mai mare proiect pe pieţele externe a fost cu Comisia Europeană, contract de 10 milioane de euro.

• Pe soluţiile de e-learning, pe care le-am implementat pe numeroase pieţe, chiar suntem şi vrem să fim un nume cunoscut şi pentru celelalte soluţii pe care le producem, cum ar fi pe sănătate sau agricultură, unde există cerere pe piaţă.

• Anul acesta SIVECO are în medie un număr de 1000 de angajaţi. Practic am angajat foarte mult la sfârşitul lui 2011 şi prima parte din 2012. Dacă la nivel de competenţe avem angajaţi din România foarte competenţi, când mergi în altă ţară ai nevoie şi de forţă de muncă locală pentru proiecte, deci probabil vom mai face angajări. Ne bazăm pe creştere organică. Din 1000 de angajaţi, jumătate sunt dezvoltatori software. Rata de retenţie a dezvoltatorilor este foarte bună, de peste 95%.

• Nu avem creşteri salariale în masă. Avem planul de dezvoltare a carierei, în care am evaluat fiecare membru al echipei, la intervaluri regulate. În baza acestui plan, vorbim şi de programe de formare profesională, de posibilitatea de a avansa în carieră şi de creşteri salariale, care nu se referă la inflaţie sau criterii economice, ci depind de performanţa individuală.

Aurel Neţin - Country Manager, Lenovo România Bulgaria şi Moldova

• Dacă mă uit la ce e la nivel mondial, PC-ul nu va muri, pentru că avem nevoie de tastatură şi ecrane în continuare. Probabil PC-ul se va reinventa, fiind mai energetic, mai la modă, şi poate mai user-friendly. Sigur, conceptul de IT s-ar putea să se lărgească puţin, să includă şi tabletele şi smartphone-urile. Pentru anul 2016, avansul pieţei mondiale va fi de 7%, iar ponderea tabletelor PC va creşte la 30% din totalul pieţei (vor fi 750 milioane de tablete).

• Din păcate se cumpără în continuare calculatoare foarte ieftine. Grosul pieţei e între 1.300 şi 2.000 lei. Rata de schimbare a tehnicii de calcul nu mai e la 2- 3 ani, ca în trecut, marile companii se gândesc de două ori înainte de a face acest lucru. În mod normal, un calculator trebuie schimbat la 4 ani de zile. Din trimestrul doi al anului trecut am crescut constant, ceea ce ne-a permis să depăşim 10% cotă de piaţă în România şi în Bulgaria.

• Interesant pentru Bulgaria este că au o piaţă online mai mică decât cea din România, dar au un canal mult mai uşor de controlat. Pe retail online au aceeaşi marjă. Pe de altă parte, în Bulgaria e foarte multă piaţă de consumer, mai multă decât în România, fiind mult mai mică cea de IMM-uri. Moldova e mai "subţire" pe partea de consumer şi IMM, din cauza pieţei gri. În România, piaţa gri nu mai e cum a fost; nu se mai vând calculatoare aduse din SUA, de exemplu, cu vaporul.

• Faţă de 2000 s-a curăţat sistemul de retail. Vedem o evoluţie spectaculoasă pe partea de online, datorită unui jucător mare care i-a atras şi pe alţii. Vedem din ce în ce mai mult o orientare a marii mase de consumatori către noile tehnologii.

Călin Fusu, CEO Neogen

Mă aşteptam la o explozie în e-commerce-ul românesc anul acesta. Între timp s-au mai calmat lucrurile cu flash sales. Am investit şi noi într-un proiect, am vrut să vindem pantofi. Se pare că nu există antreprenori români care să se apuce de proiecte dificile. Toţi preferă lucruri uşoare. E-commerce-ul e greu şi mulţi se sperie de probleme non-tehnice.

Piaţa e bolnavă momentan, există jucători care oferă servicii proaste şi care se reflectă pe întreaga piaţă. Noi creştem în piaţă, dar vânzările au fost flat. E o piaţă în convulsii momentan, cu probleme de prea mulţi jucători care nu ştiu ce fac şi încurcă lucrurile.

Reducerea numărului de jucători vine din procesul de consolidare, pe măsură ce jucătorii mai mari câştigă cotă de piaţă. Pe de altă parte, în zona de flash sales, avem o experienţă pozitivă ca investitori, nefiind implicaţi operaţional. Nu va mai exista e-commerce şi comerţ separat în câţiva ani.

Antonio Eram - Fondator & CEO, NETOPIA & mobilPay

Din perspectiva tehnologiei, nu cred că este o problemă în România. Iar din punctul de vedere al valorilor, piaţa este în creştere. Nu avem creştere de cinci cifre, pentru că nu mai este cazul. Ce vedem este o abordare mai analitică a e-commerce-ului. Dacă la sfârşitul anului trecut discutam despre zeci de site-uri deschise, acum lumea constată probleme pe logistică. Nu e o problemă la user. Utilizatorii au înţeles că plata cu cardul este sigură. Problema este în lanţul operaţional. Dacă pe IT&C ai 10 importatori şi distribuitori, nu ai cum să fii competitiv în materie de preţ. Există slăbiciuni ale sistemului pe care nu le văd rezolvate prea curând.

La noi există o cultură în care eşecul este închis într-o groapă de 10 metri şi turnat beton deasupra. Nu poţi să înveţi din eşec. Cei care eşuează sunt la târnăcop şi nu trebuie să audă nimeni de ei. Asta duce la un mesaj pozitiv spre zero.

Există în e-commerce o mare doză de amatorism, ceea ce e bine, dar problema este rata la care amatorismul devine profesionalism.

Cristi Herghelegiu - CEO, PayU

Creşterile poate nu sunt atât de spectaculoase cum ne aşteptam, dar sunt foarte bune comparate cu orice altă industrie, pentru că sunt de două cifre constant.

Odată ce începi să utilizezi cardul, îl vei utiliza mai frecvent. Eu nu cred că lipseşte partea de inovaţie, pentru că odată ce s-a lansat un model, apar 100 de site-uri care fac acelaşi lucru, însă ne lipseşte încercarea de a face mai bine un anumit lucru.

Din perspectiva noastră, tot ce înseamnă vânzări colective au mers foarte bine, însă am observat o consolidare. Site-urile mari au crescut, site-urile mici au început să dispară.

Aşteptările însă erau mult mai mari, mai ales pe partea de flash sales.Creşterile nu înseamnă că vin cumpărători noi, ci că se schimbă metodele de cumpărare. Peste 60% din decizia de cumpărare vine din cercetare făcută online.

Gabriel Ghiţă - Business Development Manager CEE, MasterCard Europe

Comerţul electronic este văzut la noi ca tot ce se comandă pe site-uri, indiferent de cum se face plata.

Aici e o confuzie. Atâta timp cât faci plată prin metode pe care comerciantul nu le controlează, acela nu e comerţ, ci este o comandă şi speri că vei fi plătit pentru produsul tău.

Românii cheltuie pe carduri, în e-commerce, cu tot ce înseamnă el, în jur de 600-700 milioane de euro pe an.

Ritmul de creştere în volum e la 20-30% pe an.

Probabil într-un an maximum doi vom depăşi un miliard de euro, dar două treimi se fac în afara României.

Partea de servicii, unde intervine şi business-ul de cupoane, e mult mai simplu de vândut clientului, pentru că vine ideea de oportunitate. La magazine de acest gen, plata cu cardul e majoritară.

Cătălin Creţu - director general, VISA România

Circa 50- 60% dintre români nu au făcut niciodată o plată cu cardul, iar 80- 85% nu au făcut o plată online. Pe partea utilizatorilor, foarte importantă este educaţia. Mulţi dintre ei nu ştiu de garanţia, prin lege, a plăţii înapoi. Foarte importante sunt beneficiile oferite de bănci la plata cu cardul, în rate, bonusuri etc. În Europa, 30% din volumele tranzacţionate sunt pe card.

La utilizatori, principalul obstacol e că nu au încredere în sistem. În România, paradoxal, beneficiem de cea mai bună platformă de securitate, 3D secure.

Ne lovim de o neînţelegere a fenomenului şi a beneficiilor. În momentul în care pui comision pentru a plăti taxa, dorinţa de a plăti taxa online moare. Nu se înţelege multitudinea de beneficii pe care o aduce această plată. În pofida acestor fenomene, plata taxelor pe internet s-a mărit de 5 ori anul acesta. În momentul de faţă cred că sunt 60-70 de primării care aşteaptă să dea drumul la plata taxelor online, dar se împiedică de suprataxare, care merge împotriva normelor europene.

Bela Papp - Advertising& Online CEE Director, Microsoft

Considerăm că impactul brandingului este pierdut, în multe cazuri, pe internet. Fiecare dintre noi devine un povestitor. Tehnologia disponibilă astăzi a schimbat felul în care oamenii îşi spun poveştile pe internet.

Divertismentul are o nouă faţă. Comunicarea devine un exerciţiu de divertisment, plin de jocuri. Ecranele dispar. Orice panou, orice suprafaţă poate deveni un ecran. Iar lumea devine mai contextuală. Marketerii pot şti exact cine sunt, unde sunt şi ce fac clienţii lor. Tehnologia permite, în lumea contextuală, să ştim cine e clientul într-un anumit moment al zilei.

Skype are 1,6 milioane utilizatori conectaţi în România. Am început să vindem publicitate pe Skype, şi e un instrument interesant. E aproape ca la televizor. Oamenii se comportă diferit dimineaţa, la prânz şi seara. Avem multe companii care au început să facă reclamă pe Skype pe tot parcursul zilei. Nu mai e important doar textul şi fotografia, ci trebuie să existe şi un moderator.

 

Marian Alecsiu, director general F64.ro

Există teama în piaţa foto că smartphone-ul fură clienţii de aparate foto. Numărul de fotografi înainte de digital era infinit mai mic decât în prezent.

Noi, cei din industria foto, profităm din plin de ceea ce ne oferă fotografia pe telefonul mobil. Acest segment reprezintă pepiniera pentru cei care vor imagini mai de calitate.

În momentul de faţă piaţa aparatelor DSLR e cu mult sub potenţial. Stabilizarea ei e încă înfrânată de contextul economic, de faptul că preţurile sunt aceleaşi în toate ţările în timp ce salariile diferă.

Sigur nu vom vedea aceeaşi penetrare ca în Occident. Însă românii îşi doresc în ultima perioadă să cunoască mai mult despre fotografie şi să îşi completeze inventarul. Nu căutăm neapărat să aducem clienţii în offline, dar asta îşi doresc ei.

Adrian Cioroianu - Business Development Manager, Intel Corporation

Vânzările de ultrabook sunt cele la care ne aşteptăm. Partea foarte grea a fost să încercăm să impunem în mintea clienţilor faptul că ultrabook e o categorie distinctă, şi nu doar un laptop. Un ultrabook costă între 3.000 şi 3.500 de lei. În aceste condiţii de preţ, pentru România, o ţară foarte sensibilă din punctul de vedere al preţului, vorbim în mii de unităţi vândute într-un trimestru.

În magazinele online, ultrabook apare ca o categorie aparte, un produs deosebit. Am investit în pregătirea oamenilor de vânzări la retailerii clasici şi operatori de telefonie mobilă, astfel încât ultrabook-urile să fie vândute într-un mod aparte.

Eugen Schwabb Chesaru - Managing Partner Eastern Europe, Pierre Audoin Consultants

2012 a fost dramatic, nu pentru că au fost cataclisme, ci raportat la ceea ce ar fi trebuit să fie anul 2012. Piaţa de software servicii a pierdut foarte mult din calitate şi din interes. Mi-e teamă că la 31 decembrie va rezulta că a pierdut şi din valoare, între 3 şi 8-9% minus. Piaţa de servicii software e posibil să scadă la 700 mil. euro. Pentru România, avem un scenariu de -12 sau -13 % pe piaţa de servicii software. Un astfel de scenariu ar fi generat de situaţii macro, însemnând cursul valutar, legislaţie şi investiţii străine şi noii decidenţi din sectorul public. Din 2009 încoace, este mult mai importantă o viziune pe 3- 5 ani, cu direcţia în care merge ţara, economia, legislaţia, fiscalitatea, sistemul public de achiziţii, decât ce se întâmplă astăzi sau peste trei luni. E mult mai grav să nu ai o perspectivă decât să ai un an curent prost.

Bogdan Iftemie - director de vânzări, Acer România

Ce vedem în IT seamănă în foarte mare măsură cu ce vedem în zona politică. Criza de leadership e prezentă peste tot. Nu avem manageri care să se adapteze la noile modele de business.

Vedem evoluţii de tipul Nokia, pentru că România nu a fost niciodată o piaţă normală. A crescut peste noapte şi jucătorii nu s-au adaptat, nu au avut o perioadă de maturizare. Ulterior, a venit criza şi acum jucătorii nu mai ştiu ce să facă dacă nu mai e cerere. Ei trebuie să apeleze la consultanţi.

În piaţă avem patru jucători mari, care fac o cifră semnificativă din toată piaţa, peste 80% din piaţă. Piaţa poate să crească 10%, dar succesul depinde de relaţia cu jucătorii din piaţă.

Adriana Năstase - avocat coordonator departament Media Comunicaţii şi Tehnologie, Schoenherr şi Asociaţii

Spre deosebire de alte legislaţii, în legislaţia românească salariatul păstrează drepturile morale de autor pentru programele de software şi se poate opune la diverse utilizări sau modificări. În aceste cazuri, riscul este legat de exercitarea abuzivă a acestor drepturi şi este bine să se reglementeze contractual.

Un soft nu este protejat prin întregistrare, nu poate fi înregistrat ca atare aşa cum se întâmplă cu o marcă. Este foarte greu ca cineva să obţină brevet de invenţie pentru programele de software, acestea înregistrându-se doar cu titlul de excepţie.

Mihai Constantinescu - sales manager, Evolio

Vrem să construim brand pentru că vindem tablete, dar oferim clienţilor şi conţinut digital îmbunătăţit. Avem două aplicaţii disponibile şi în appstore, press online şi evobook.

Evolio nu are în plan un smartphone, pentru că ne concentrăm foarte mult pe tablete. Cererea este mare, iar piaţa regională - Ungaria, Moldova şi Serbia- e foarte importantă pentru noi. 10% din vânzările noastre merg spre Europa de Est. Vrem să extindem vânzările în exterior. Momentan nu avem temeri legate de softul Google.

Tim Stevens - redactor-şef Engadget

Tabletele locale trebuie să concureze cu cele din SUA nu numai la preţ, dar şi la calitate, design, viteză etc. Dispozitivele locale sunt foarte bune, potrivite pentru piaţa locală, dar dacă vreţi să deveniţi brand recunoscut în SUA trebuie să lucraţi şi la design, care trebuie să fie distinct, să arate diferit. Nu mă aşteştam să văd atâta hardware produs în România. De-a lungul anilor am văzut multe tablete, dar nu erau la fel ca cele de elită, cum sunt cele de la Apple. Sunt mulţi oameni acum care cumpără ipad şi ipad 2 care ar prefera să cumpere ceva mai ieftin.

Dan Arvinte - national trade marketing, E-boda

La raportul valoare, Apple are 60% din piaţa din România. Ce încercăm noi, cele trei companii româneşti, e să ajungem din urmă ceea ce s-a întâmplat deja în România: încercăm să creionăm o gamă foarte bine personalizată, ca să avem o identitate din ce în ce mai vizibilă pe piaţa din România.

Nu toată lumea reuşeşte să îşi cumpere Apple. Noi am încercat să aducem un produs accesibil, nu cel mai ieftin, dar să aibă un preţ corect. Folosim foarte multe componente pe care probabil şi Apple şi Samsung le au.

Alin Niscov - sales manager, Allview

Vindem deja în afara României - Moldova, Olanda, Spania, Germania, Bulgaria, Slovacia- dar piaţa principală e România. Per total, doar 10% din afaceri sunt în afara României, pentru că acolo compania nu are piaţă. În România ne cunosc oamenii, în străinătate nu, ei cumpără numai Apple şi Samsung.

Suntem o companie cunoscută pentru update-uri de software. Nu vindem produse exclusiv. Vindem un întreg concept. Avem valoare adăugată la produse. 35% dintre angajaţii noştri sunt ingineri.

Andrei Lopată, CEO Revo Solutions

Noi nu am făcut jocuri superoriginale până acum. Jocurile cu cel mai mare succes sunt cele în care jucătorul pilotează un avion. De aceea, încercăm să acoperim cât putem pe partea asta, să găsim nişele care să conteze.

Platforma pe care o preferăm, pe piaţa de mobile şi pe cea de OSX, ar fi puse în ordine alfabetică: Apple, Google, Microsoft. Acum cele mai mari venituri vin indiscutabil de la Apple. Tot mai mulţi utilizatori achită jocuri pe platforme mobile, neglijându-le pe cele pe console tradiţionale.

Mihai Dragomir - Founder Chairman, Seppia Interactiv

Piaţa casual gaming e un pic mai specială pentru că se adresează mai mult doamnelor peste 35 de ani. Vindem jocuri în toată lumea, mai puţin în România. Mai nou am trecut şi în partea asiatică cu cloud gaming.

Având în vedere că suntem o firmă foarte mică, trebuie să găsim o nişă unde dezvoltatorii mari nu ar vrea să intre. Singura la care mă gândesc momentan e IOS. Avantajul e că noi suntem dinamici, pentru că nu ne impune nimeni un plan din start.

Costin Dragomir, fondator al Mind Treat Studios

În industria jocurilor sunt cei mai mulţi oameni pasionaţi, de aceea este bine să lucrezi cu ei. Noi lucrăm direct cu agenţiile de publicitate, la care vin alţii cu proiecte.

Suntem axaţi pe mobile, dar mergem şi pe lucrurile noi care apar, am făcut o aplicaţie şi pentru kinect, care a prins foarte bine. Nu ajungem la consumatorul final în mod direct, ci printr-o agenţie de publicitate, care se ocupă de publicarea jocurilor.

Bogdan Lucaci, Creative Manager Gameloft

Industria de jocuri e o industrie foarte particulară. E bine să lucrezi pentru că nu trebuie să porţi niciodată cravată, ceea ce înseamnă toată formalitatea care vine cu cravata, şi pentru că industria e foarte rezistentă la criză. E o industrie supravieţuitoare. Am făcut jocuri pentru orice fel de platformă şi putem ajunge oriunde există un interes economic. Pe lângă asta, am avut de-a lungul timpului mici încercări de consolă, alte încercări, dar trendul economic la nivel global este foarte mult spre dezvoltarea pentru device-urile mobile.

Alex Malureanu - Co-Owner, Ascendia Design

Piaţa locală este optimă. Nu ai concurenţă acerbă, ceea ce înseamnă că e bine că suntem aici acum. Noi facem jocuri educaţionale. E foarte bine că piaţa nu este încă matură. În cazul nostru, munca vine de la un educator sau un profesor. Identificăm conceptul în urma nevoilor profesorilor şi consultanţilor din companii. După ce primim un draft de scenariu contactăm persoana şi începem să dezvoltăm. Pe plan local avem 90-95% din venituri pe desktopuri. Piaţa locală nu poate să absoarbă ceea ce producem noi pe tablete, ca atare le vindem afară.