De ce nu există logică în spatele proiectelor de infrastructură care ne costă sute de milioane de euro?

Autor: Bogdan Alecu 18.10.2012

Lipsa de logică pare să caracterizeze cele mai importante proiecte de infrastructură realizate în România în ultimii zece ani, proiecte în valoare de sute de milioane şi chiar miliarde de euro, din bani publici - bani la care fiecare român a contribuit prin taxe şi impozite.

Cea mai nouă dovadă de lipsă de logică este tronsonul de nu mai puţin de 6,5 kilometri din A3 Bucureşti-Ploieşti de la "intrarea" acesteia în Bucureşti construit în Pipera, pe unele dintre cele mai scumpe terenuri din România.

Până acum logica dicta ca o autostradă să se termine sau să înceapă într-un bulevard suficient de mare pentru a prelua traficul generat.

Atunci când a fost construită A1 de la Bucureşti la Piteşti, a fost construit şi B-dul Iuliu Maniu; A2 începe tot într-un bulevard mare - Theodor Pallady. Unde se începe A3? Într-un sens giratoriu la intersecţia cu două dintre cele mai aglomerate şosele - Fabrica de Glucoză şi Petricani, şosele care în fiecare sunt blocate la orele de vârf de cei care lucrează în Pipera. Prima are o bandă pe sens şi este sufocată de maşini parcate şi gropi, iar a doua te trimite în B-dul Lacul Tei cu o bandă pe sens şi linie de tramvai nereabilitată şi plină (din nou) de gropi.

Care poate fi logica de a finaliza o autostradă cu trei benzi pe sens în cele mai aglomerate străzi din Bucureşti? Greu de spus. Mai ales că în zonă nu este niciun proiect de infrastructură nici măcar în grafic capabil să preia traficul suplimentar. Puteţi spune că există noul pod din Pipera, peste Floreasca şi Barbu Văcărescu. Da, aşa este. Dar podul respectiv nu are nici pasarele care să-l conecteze la cele două artere care le traversează şi se termină într-o intersecţie în "T" cu Nicolae Caramfil, iar pentru a ajunge în centru, drumul se îngustează la o bandă pe sens, traficul în zonă fiind deja foarte aglomerat.

Întrebarea esenţială şi care probabil va rămâne fără răspuns este: "De ce se investesc sute de milioane de euro în autostrăzi precum Bucureşti-Ploieşti sau Câmpia Turzii - Gilău dar nu se lărgeşte Centura Capitalei şi nu se construiesc străzi capabile să preia traficul generat de o nouă autostradă?".

A investi peste 400 mil. euro în Bucureşti-Ploieşti doar pentru a aduce camioanele şi maşinile mai repede pe o centură sufocată pare total lipsit de logică. Spre exemplu, la Domneşti, în fiecare zi stau la coadă sute de maşini şi camioane din simplul motiv că cei de la drumuri nu construiesc un banal sens giratoriu la intersecţia cu Prelungirea Ghencea şi ieşirea spre Domneşti. O simplă investiţie în blocuri de ciment şi cel puţin o lărgire a şoselei pe o lungime de 20-30 de metri ar putea elimina complet blocajul. Aşa cum un sens giratoriu există la ieşirea din Chitila, pe porţiunea cu două benzi pe sens şi care îşi face foarte bine treaba, neexistând nevoia unei investiţii costisitoare într-un pod. Acelaşi lucru este valabil pe Centura de Sud la Berceni. Dar, nimeni nu investeşte în fluidizarea circulaţiei şi implicit în susţinerea economiei. Dar este foarte important că avem de aproape doi ani autostradă între Câmpia Turzii şi Gilău, două "metropole" cu o imensă importanţă strategică pentru economia României şi pe care se pot număra maşinile care trec într-o oră pe degetele de la o singură mână. Desigur, autostrada este spectaculoasă. Dar complet inutilă. Atât de inutilă încât statul a considerat că este extrem de important să se investească peste un miliard de euro în ea. Bucureştiul nu are (practic) centură, dar avem autostradă de la Câmpia Turzii şi Gilău. Drumul dintre Piteşti şi Mioveni pe care Dacia transportă cele 1.400 de maşini produse zilnic arată ca şi cum ar fi traversat zilnic de tancuri. Dar avem Câmpia Turzii - Gilău - un tronson care de pe care se poate intra sau ieşi doar către Câmpia Turzii, Turda şi Gilău, neexistând alte intrări sau ieşiri funcţionale. De ce ar avea, în fond a fost făcută pentru a fi făcută, nu pentru a fi şi utilă.

Cea mai notabilă construcţie a unei autostrăzi în ultimii ani o reprezintă un tronson de până în 10 kilometri între Timişoara şi Lugoj. Reprezintă o performanţă din simplul motiv că este gata cu mai multe luni înainte de termen, într-o ţară în care performanţa supremă o reprezintă autostrada Transilvania construită de Bechtel - zece ani pentru 52 de kilometri în mijlocul dealurilor din apropiere de Cluj. Dar noul petic de autostradă nu are nicio semnificaţie economică deoarece se termină tot în câmp, următoarele tronsoane până la Lugoj fiind programate a fi gata abia în 2015. Deci de ce s-a mai construit dacă tot nu este util? De ce nu s-au organizat licitaţii astfel încât măcar în 2013 să fie deschis circulaţiei întreg tronsonul de la Timişoara la Lugoj? Nimeni nu ştie. Este complicat. Nu înţelegem.

Mai nou s-a (re)lansat în discuţie un nou mega-proiect - Autostrada Sudului, care ar trebui să se întindă între Bucureşti şi Timişoara, via Craiova. Oare se va aplica aceeaşi logică de a construi petice de autostrăzi între sate?