Campionii în business din Transilvania Şi Banat: De acum trebuie să spunem copiilor noştri nu numai să înveţe bine ca să aibă o slujbă, ci în aşa fel încât să devină antreprenori

Ziarul Financiar a pre­miat la Cluj trei com­panii mari şi mijlocii (cu o cifră de afaceri de peste 15 mil. euro în 2011) şi trei companii mici (cu afaceri cuprinse între 3 şi 15 mil. euro anul trecut), deţinute şi dezvoltate pe teritoriul României.

O parte dintre antreprenorii din Transilvania şi Banat care au afaceri în sectoare precum agri­cultura, furnizarea de soluţii energetice, furnizarea de servicii şi soluţii IT, farma şi producţia şi comer­cializarea bunurilor de larg consum au devenit câştigătorii celei de-a cincea ediţii a proiectului "Campioni în business", susţinut de ZF în parteneriat cu fondul de investiţii Enterprise Investors, BCR, cea mai mare bancă locală, firma de audit şi consultanţă PwC şi Fundaţia Triple Helix.

Partenerii proiectului "Cam­pioni în business" de anul acesta au decis să acorde şi câteva premii speciale pentru poveşti de succes inedite ce stau la baza perfor­manţei antre­prenoriale.

La secţiunea companiilor mici, au fost premiate următoarele firme: IPEC SA din Alba Iulia (producător de articole de menaj din porţelan cu o cifră de afaceri de 14,7 mil. euro în 2011, în creştere cu 35% faţă de 2010.

Furnizorul clujean de soluţii informatice Net Brinel, controlat de Marcel Borodi (cifră de afaceri de 13,1 mil. euro în 2011, în creş­tere cu 41% faţă de 2010.

Compania de IT Arobs Transil­vania Software din Cluj, controlată de Voicu Oprean, cu o cifră de afaceri de 7,9 mil. euro în 2011, în creştere cu 13% faţă de 2010. Premiul special la secţiunea com­paniilor mici a fost acordat softiştilor de la iQuest Techno­logies, care au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 11,7 mil. euro, în creştere cu 33% fată de 2010. Un alt premiu special a obţinut compania Electroglobal, cu o cifră de afaceri de 10,9 mil. euro în 2011.

La categoria companiilor mij­locii şi mari, au fost premiate ur­mă­toarele firme: Energobit SRL din Cluj-Napoca, o companie care acti­vează în domeniul echipa­mentelor ener­getice, controlată de trei foşti angajaţi ai Renel, Gadola Ştefan, Socea Ioan şi Péter Pál. Clu­jenii au realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 91,3 mil. euro, în creştere cu 91% faţă de 2010.

O altă companie clujeană din sectorul instalaţiilor electrice pre­miată este Electrogrup SA, con­tro­lată în principal de fraţii Teofil şi Simion Mureşan.

Electro­grup a rea­lizat anul trecut o cifră de afa­ceri de peste 31,4 mil. euro, în creş­tere cu 41% faţă de anul trecut.

De asemenea, premiu a primit distribuitorul de medicamente Polisano SRL, controlat de omul de afaceri sibian Ilie Vonica. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 293,9 mil. euro, în cresştere cu 20% faţă de 2010. Compania a fost premiată şi anul trecut.

Premiul special la secţiunea companiilor mari a fost acordat firmei din domeniul panificaţiei Sam Mills SRL din Satu Mare, cu afaceri de 47,6 mil. euro, în creştere cu 47% faţă de 2010. Compania a fost premiată pentru un produs inovativ scos pe piaţă, fără gluten care are la bază porumbul şi apa.

 

Cristian Nacu, partener la Enterprise Investors

Acum cinci ani când am început proiectul "Campionii în business" o făceam în perioada în care toată lumea creştea. Astăzi, piaţa fiind dificilă, este cu totul altceva. Campionii din Transilvania şi Banat au demonstrat însă că în această perioadă dificilă s-au putut dezvolta.

În primul rând prin acest proiect ne-am propus să creăm o comunitate, am vrut să le oferim o platformă antreprenorilor ca să fie recunoscuţi şi de societate. Companiile locale pot creşte cel mai rapid, de aceea noi stimulăm brandurile locale. Am găsit întotdeauna companii aici care sunt atractive şi am ales să investim mai mult în această zonă.

În ceea ce priveşte finanţarea, cel mai bine este să adaptezi tipul de finanţare cu stadiul companiei, la gradul ei de dezvoltare. Băncile au suficiente cereri pentru creditare, însă puţine sunt băncile care îşi permit să facă creditare pe scară largă. Într-o companie putem să venim cu o sumă de bani, să intrăm în acţionariat şi să intervenim la nivel stategic. Reuşim să utilăm managerii cu suficiente unelte pentru a lua decizii bune.

Răzvan Gârbacea, Corporate Regional Manager al BCR

Există o diferenţă în Transilvania, în primul rând din punctul de vedere al gândirii financiare, faţă de media pe ţară. Antreprenor nu înseamnă să te descurci în vreme bună, ci să te descurci în orice situaţie. Fiecare dintre dumnevoastră,antreprenorii aţi făcut eforturi de adaptabilitate la situaţia economică a pieţei. Planurile pe care le făceaţi acum 3-4 ani nu mai sunt valabile, iar adaptabilitatea în timp de criză este exploatată la maxim.

Există o efervescenţa locală care se datorează relaţiilor comerciale pe care Ardealul le are cu Europa, de aceea cred că antreprenorii de aici au fost primii care au simţit criza. A fost un avantaj fiindcă au reuşit să se adapteze mai repede şi să treacă peste perioada dificilă. Pe de altă parte, în această perioadă de criză antreprenorii locali au rămas fără furnizori, astfel că a trebuit să-şi caute noi furnizori. Acest duş rece cred că a contat foarte mult, astfel că în prezent companiile sunt mult mai atente la riscul care ar putea fi pe piaţă. Pe de altă parte disciplina în organizarea activităţii şi-a spus cuvântul.

În zona Transilvania creditele pentru investiţii au fost mai reduse, antreprenorii au pus în aşteptare programele de investiţii pe care le aveau. BCR are în continuare o creştere, în 2011 am crescut cu 8% soldul creditelor.
 

Mircea Bozga, partener, Servicii de audit la PwC România

Din acest an suntem parteneri oficiali ai proiectului Campionii în business. Am observat că există o efervescenţă în zona Transilvaniei pe care aş dori să o văd în toată ţara. Mai mult, apar companii noi în zona Ardealului care se dezvoltă în diferite domenii de activitate.

Important este să-ţi aliniezi structura de business la obiectivele tale. Dacă este să discutăm despre partea de protecţie a riscului, aceasta nu reprezintă un cost mare. Pe de altă parte, ar fi bine să ştim când trebuie să vindem sau să cumpărăm o afacere. Nu putem vorbi despre un moment bun sau mai puţin bun în această perioadă. Dacă în prezent ai găsit oportunitatea, poţi spune că este un moment bun de a cumpăra. Dacă doriţi să vindeţi un business trebuie să vă gândiţi bine înainte, pentru a nu regreta că aţi vândut la un moment care nu era oportun. Din experienţă vă spun că primul audit pentru o firmă este cel mai greu, ca şi relaţiile cu băncile în primă fază. Pentru unele industrii criza s-a terminat, însă pentru altele este în continuare greu. PwC este o reţea de firme prezentă în 158 de ţări cu aproape 180.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri.

Marcel Borodi, CEO al Brinel

După facultate m-am angajat la o firmă de stat, de unde am avut multe de învăţat.În 1991 am trecut de complexul românesc că ceilalţi ne sunt superiori, asta după o vizită în Belgia, şi am decis să pun pe picoare afacerea. Am fost destul de naiv la început, însă am avut norocul să mi se alăture un tânăr manager şi un partenr din afară. Sediul era într-un apartament, după care ne-am mutat la un hotel în zona centrală.

În prezent ne-am implicat într-un proiect cu alte 15 companii, unite într-un cluster pentru a ajuta pe de o parte universităţile să evolueze mai repede cu pregătirea studenţilor pentru această piaţă, să ne ofere mai repede oameni buni, care să nu mai fie nevoiţi să plece din ţară.

Ne-am gândit să ajutăm prin microfinanţare tinerii. Vrem să lansăm o platformă prin care proiecte sau idei în domeniu IT ale tinerilor să fie susţinute financiar pentru a prinde viaţă. Nu trebuie să ai bani pentru a crea idei bune, însă trebuie să fie cineva în apropierea ta care să te susţină. Nu cred că antreprenorii buni din România provin sau vor proveni din multinaţionale, fiindcă nu se pot adapta mediului nostru. Trebuie încurajaţi cei care vor să facă sau pot să facă ceva. Dacă vor să facă antreprenoriat, sfatul meu este că tinerii trebuie să părăsească corporaţiile.

Irina Anghel-Enescu, preşedinte al Triple Helix

Suntem într-o criză în care avem nevoie de super-eroi care să salveze situaţia, aceştia sunt antreprenorii. Din păcate, în România există o percepţie care nu-i pune într-o lumină favorabilă. În prezent trăim în era celor care fac lucruri, era antreprenorilor şi sperăm că proiectul nostru va reuşi mai mult să-i scoată în evidenţă.

Probabil că suntem prima generaţie a unor oameni care au făcut bani, important este să continuăm în acest sens. Este nevoie de o voce comună a antreprenorilor, aceştia trebuie să indice o direcţie şi să arate ce înseamnă a gândi antreprenorial.

La Cluj-Napoca au fost aduşi în prim-plan şi sărbătoriţi antreprenorii ale căror companii au crescut chiar şi în timp de criză, adevăraţii performeri care şi-au câştigat titlul de Campioni în Business din zona Transilvania şi Banat.

Asociaţia Triple Helix este o organizaţie non-guvernamentală a cărei activitate constă în proiecte pe care le dezvoltă integral şi proiecte pe care le concepe şi le lansează pentru a fi încredinţate spre implementare altor organizaţii. Printre proiectele de succes lansate de Triple Helix se numără Aspire Academy, un program educaţional cu profesori de la Universitatea Harvard dedicat tinerilor români cu potenţial deosebit în domeniul leadership-ului şi antreprenoriatului.

Peter Pal - vicepreşedinte, EnergoBit

Noi nu am avut nici viziune, nici strategie, ci doar entuziasm în momentul în care am intrat în afaceri.

Suntem trei vicepreşedinţi, cu părţi egale în acţionariat, trei prieteni buni care au lucrat într-o companie de stat, Enel. După 22 de ani continuăm să creştem. Esenţa businesului este încrederea, atât în faza de execuţie a lucrărilor, cât şi pe parcus, apropierea faţă de clienţi şi colaboratori.

Încrederea între noi, cei trei acţionari, a făcut să putem merge mai departe. Avem o regulă: dacă doi ridică mâna al treilea trebuie să zâmbească şi să fie de acord cu ceilalţi, dar noi am zâmbit tot timpul. Nu am simţit că trebuie să facem altceva decât ceea ce ştim să facem.

Am hotărât să nu ne pripim, nu ne-am apucat de un domeniu la care nu ne pricem. Sfatul meu pentru tinerii antreprenori este perseverenţa, să nu aştepte rezultate mai repede de 2 ani de la debutul afacerii şi să continue să înveţe.

Mircea Barna, fondator al Ancada

În anul 1991 am contactat doi producători din Germania de panouri sportive şi am început pe urmă să producem noi astfel de panouri. Ne-au trebuit 10 ani să putem să vindem în ţară, vindeam numai în Europa de Vest. Mulţi sportivi joacă acum pe terenuri cu panouri făcute în România de noi. Suntem campioni pentru că încă mai supravieţuim, am luat credit în urmă cu 2-3 ani şi lucrurile s-au îndreptat, fiind puternic afectaţi de criză. Am avut noroc cu un manager tânăr care a condus bine afacerea în perioada asta de criză.

Singura şansă a României este mărirea numărului de antreprenori, eficientizarea firmelor existente şi crearea mentalităţii antreprenoriale. Noi vrem să creştem antreprenori în sport în 2013, să ajutăm copii, să-i îndrumăm în această direcţie. Dacă am reuşi să facem încă 1,5 milioane de firme, România ar fi salvată.

Fermierii sunt cei mai grozavi antreprenori. Cred că antreprenorii pot să fie instruiţi doar de antreprenori. Să adune nişte bani, cunoştinţe şi curaj. Antreprenoriatul este o stare, care se poate învăţa. Probabil trebuie să ai şi o genă.

Voicu Oprean, director general al Arobs Transilvania Software

Arobs şi-a început activitatea acum peste 14 ani, pe motiv că programatorii români plecau din ţară. Era ireal ca să nu putem face în ţara noastră ce pot face alţi în afară. Pentru noi criza a însemnat o oportunitate, după ce în anul 2002 am trecut printr-un eşec care ne-a făcut să mergem mai departe. Există zone de creştere în IT, noi am identificat aceste zone şi ne-am propus să creştem în continuare.

De doi ani încercăm să promovăm proiecte şi în cadrul firmei, venite din partea angajaţilor, iar în acest an cred că vom reuşi să incubăm unul dintre aceste proiecte în companie. Suntem 300 de oameni în cadrul firmei în prezent şi mizăm în continuare pe astfel de proiecte. Din experienţa noastră există suficient de multe eşecuri, iar un antreprenor trebuie să vadă ce poate învăţa să meargă mai departe. Nu am lucrat niciodată în multinaţionale, însă după ce se porneşte un business e nevoie de educaţie continuă. După ce porniţi afacerea e bine ca educaţia să fie de lungă durată. Autorităţilor locale le-aş transmite să ne lase să ne facem treaba, să nu se întâmple ca la Timişoara, unde antreprenorii locali au dispărut şi le-au luat locul multinaţionalele.