Cele mai mari cinci restaurante din centrul vechi au încasări anuale de 10-12 mil. euro

Caru' cu Bere conduce topul celor mai mari restaurante după vânzări din centrul vechi, kilometrul zero al Bu­cureştiu­lui. Topul este com­pletat de restaurantul-berărie Curtea Berarilor, de localul cu specific turcesc Divan, de Lacrimi şi Sfinţi şi City Grill.

Cel mai faimos local din zonă şi din România rămâne Caru' cu Bere, deschis la 1879 pe strada Stavropoleos. Frecventat în trecut de artişti, scriitori şi cântăreţi, printre care Caragiale, Eminescu sau Coşbuc, localul a rămas până astăzi o emblemă a Bu­cureştiu­lui, pentru români un loc cu istorie, iar pentru străini un obiectiv turistic.

Res­tau­ran­tul nu este doar unul dintre cele mai cunoscute şi cele mai vechi, ci este şi cel mai bun restaurant ca vânzări din România, cu încasări anuale de 5-6 milioane de euro.

Localul este operat de compania Trotter Prim, controlată de antreprenorul Dragoş Petrescu, care mai deţine un restaurant în top cinci, respectiv City Grill.

Dragoş Petrescu este cel mai important antreprenor din sectorul restaurantelor, el controlând lanţurile City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno şi Hanu' Berarilor. În total românul are 18 unităţi cu afaceri estimate pentru acest an la 20 milioane de euro.

El este de asemenea printre primii români care au simţit acum câţiva ani potenţialul centrului vechi, o zonă care mult timp a fost ocolită de orice tip de afaceri. În 2005 el începea să construiască acolo unde nu cu mult timp înainte nu era nimic altceva decât clădiri dărâmate, câini fără stăpân şi oameni fără locuinţă. Acum, în zonă omul de afaceri deţine restaurantul City Grill, berăriile Caru' cu Bere şi Hanu Berarilor, alături de restaurantul cu specific italian Trattoria Buongiorno. După el au venit alţi câţiva zeci de antreprenori care au dorit să atragă câţiva dintre miile de români care ajung în zonă în fiecare zi. Încercările de afaceri de acum şapte ani s-au transformat acum în businessuri profitabile. Cele aproape 150 de localuri din centrul vechi reprezintă un business de 150-200 mil. euro anual.

Zonă controlată de antreprenori români

Toate localurile care ocupă o poziţie în top cinci după cifra de afaceri sunt con­tro­late de antreprenori români, cum este cazul lui Andrei Iuşuţ. El deţine împreună cu soţia sa restaurantul cu specific turcesc Divan şi restau­rantul cu specific grecesc Meze Ta­ver­na, ambele în centrul vechi. Meze Ta­verna, deschis săptămâna trecută, ocupă un spaţiu de 100 de metri pătraţi şi are 40 de lo­curi la in­terior şi 80 la terasă. Divan are 300 de locuri şi este un business care se ba­zea­ză pe un volum mare de vânzări. Astfel, în fiecare lună pragul restaurantului este tre­cut de 7.000 de clienţi şi fiecare lasă pentru o masă circa 50-60 de lei. În acest con­text res­taurantul are o cifră de afaceri anuală de 4,2 - 5 mil. lei (1-1,2 mil. euro), po­tri­vit cal­cu­le­lor ZF pe baza datelor oferite de com­pa­nie.

Pentru noul local Meze Taverna, ro­mâ­nul se aşteaptă la un trafic de 2.000 de clienţi pe lună şi la un bon mediu de 80-90 de lei. Restau­rantul este mai mic decât Divan, însă pre­ţurile sunt mai mari. În acest context, cifra de afaceri a restaurantului ar putea ajun­ge într-un an de funcţionare la două milioane de lei (450.000 de euro).

Se pregăteşte de iarnă

Centrul istoric îşi strânge cele 10.000 de locuri la terase şi se pregăteşte să se îmbrace în haine de iarnă, anotimp care aduce cu sine o scădere a numărului de vizitatori până la 15-20.000 de persoane în fiecare zi. Zona care reuneşte circa 150 de baruri, cafenele şi res­taurante rămâne însă indiferent de ano­timp cel mai important centru de dis­tracţie pentru români.

Dacă iarna zona este vizitată de 15.000 de persoane în cursul săptămânii şi de 20.000 în weekend, vara cifrele cresc la 30-40.000 de persoane în timpul săptămânii şi 60.000 în weekend. Centrul vechi al Bucureştiului se întinde pe o suprafaţă de 57 de hectare, din care zona Lipscani sau Pilonul A ocupă circa 15 hec­tare. Un număr de 527 de clădiri - din care aproximativ o treime condensate în zona Lipscani - sunt incluse în perimetrul de­li­mitat de şase străzi mari: la nord de bu­levardele Elisabeta şi Carol, la est de bulevardul Hristo Botev, la vest de Calea Victoriei, iar la sud de Splaiul Independenţei şi bulevardul Corneliu Coposu. Jumătate din clădirile din centrul vechi sunt construite înainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicate înainte de 1940.

În aceste condiţii, multe clădiri sunt încă imposibil de închiriat pentru că starea în care sunt nu permite desfăşurarea niciunei activităţi. Acesta este mo­tivul pentru care doar circa 150 de baruri, cafenele şi restaurante sunt deschise sau pe punctul de a se deschide. Acestora li se adaugă câteva magazine de haine, o mare parte vechi, cu mărfuri prăfuite ce amintesc de vremurile de demult şi o mică parte bou­tique-uri cu produse unicat sau chiar de lux.

Cine rămâne în centrul vechi?

De ce sunt încă atâtea spaţii goale? Costurile recondiţionării unor astfel de imobile merg uneori până la mai bine de jumătate din valoarea de achiziţie.

Mai mult, "chiriile mari şi lipsa de experienţă a operatorilor fac ca localurile să apară şi să dispară foarte des", spune Dragoş Petrescu. La rândul său, Andrei Iuşuţ spune că centrul vechi te ajută la început pentru că îţi oferă vizibilitate.

Pe termen lung însă, trebuie să fii bun ca să rămâi, în contextul în care 70% din restaurantele nou-deschise dau faliment în primele trei luni. Sunt doar câteva care merg tot timpul anului, în timp ce multe funcţionează doar în sezon. El mai spune că centrul vechi nu este doar ce se vede în weekendurile bune, respectiv un trafic de 60.000 de oameni. Cei mai mulţi români nu vin în centrul istoric să mănânce, mulţi vin şi beau doar o bere pe seară, acesta fiind unul dintre motivele pentru care multe localuri nu rezistă pe termen lung.

În pofida faptului că zona a devenit un magnet pentru mulţi antreprenori, există însă şi localuri care trag obloanele. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Amsterdam Grand Cafe, una dintre primele încercări în zonă.