Statul a ales până acum intermediari pentru listări, dar ofertele avansează lent aşteaptând decizia politică

Săptămâna aceasta a fost desemnat şi ultimul consorţiu care ar urma să se ocupe de intermedierea celor cinci oferte ale statului programate să aibă loc în acest an pe bursă, însă cu toate acestea de şapte luni nu a mai avut loc nicio ofertă.

Declarativ procesul de listare a companiilor de stat pe bursă continuă, dar practic lucrurile se mişcă greu, aşteptarea fiind cuvântul de ordine la nivelul autorităţilor statului, aceasta riscând ca procesul să fie şi mai mult întârziat pe măsură ce se apropie alegerile din această toamnă.

Ministerul Economiei a anunţat la începutul acestei săptămâni că listarea a 10% din acţiunile Nuclearelectrica va fi intermediată de consorţiul format din casele de brokeraj Swiss Capital şi BT Securities, după ce intermediarii celorlalte oferte anunţate de stat au fost deja selectaţi de mai multe luni de zile.

La începutul anului fostul Guvern îşi asumase în faţa FMI că va demara până la sfârşitul lui 2012 şase oferte iniţiale şi secundare prin intermediul bursei, respectiv Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Tarom, dar până în prezent numai cea de la Transelectrica a avut loc, aceasta finalizându-se cu succes în luna martie. În urma operaţiunii statul a strâns 38 mil. euro de la investitori.

Prin demararea şi celorlalte cinci oferte, în buzunarul statului ar mai fi intrat între 700 mil. euro şi un miliard de euro, bani care ar fi redus povara deficitului bugetar, însă autorităţile nu s-au grăbit să strângă aceşti bani de pe bursă. Ofertele sunt aşteptate cu interes de brokerii de pe piaţă, în condiţiile în care un aflux de oferte ar fi animat piaţa şi ar fi sporit interesul investitorilor pentru bursa românească, conducând în acelaşi timp şi la creşterea capitalizării pieţei cu circa 6 mld. euro.

Oferta Transgaz, care conform calendarului de listări ar fi trebuit să aibă loc iniţial în luna mai, a fost amânată ulterior pentru luna septembrie după schimbarea Guvernului, dar termenul a fost din nou depăşit, anunţul de ofertă neavând loc deşi practic tot ce mai lipseşte în acest moment este ca statul să aprobe în şedinţă de Guvern intervalul de preţ la care acţiunile Transgaz vor fi vândute pe bursă.

Pentru guvernanţi este greu să-şi asume acum o decizie în condiţiile în care în mai puţin de două luni sunt alegeri şi orice pas greşit îi poate costa voturi, mai ales după scandalurile din acest an de la privatizările Cupru Min Abrud şi Oltchim Râmnicu-Vâlcea, ambele fiind urmate de demiteri sau schimbări ale unor înalţi demnitari. Eşecul privatizării Cupru Min s-a răsfrâns negativ asupra imaginii premierului de la acea vreme, Mihai Razvan Ungureanu, al cărui guvern a fost ulterior schimbat, iar scandalurile de la Oltchim au condus la demiterea lui Remus Vulpescu de la cârma OPSPI.

Listarea Romgaz şi Hidroelectrica, cele mai valoroase două companii din portofoliul statului, ar putea avea un impact semnificativ asupra bursei de la Bucureşti, a cărei lichiditate s-a redus substanţial anul acesta după ce entuziasmul listării Fondului Proprietatea s-a estompat şi nu mai reuşesc să susţină volumele de anul trecut, astfel că în unele şedinţe abia au loc tranzacţii cu acţiuni de 1- 2 mil. euro.