Cine a mai făcut angajări în construcţii

Numărul angajaţilor din construcţii a crescut în ultimul an (august 2012 faţă de august 2011) cu 27.000 sau mai bine de 8%, pe fondul unei reveniri importante a segmentului de infrastructură în prima jumătate a acestui an. Per total, cele mai mari 20 de companii de construcţii dau de lucru la aproape 29.000 de oameni şi majoritatea acestor firme s-au înscris în tendinţa de majorare a numărului de salariaţi, reiese din datele de la Inspecţia Muncii consultate de Business Construct.

Firmele mari de construcţii care au făcut în acest an cele mai multe angajări sunt Hidroconstrucţia, Astaldi Spa şi Delta ACM, companii care la sfârşitul lunii august aveau circa 600 de salariaţi în plus faţă de media angajaţilor pe 2011, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii şi Ministerul Finanţelor.

Procentual, numărul de angajaţi a crescut cel mai mult în cadrul firmelor Astaldi Spa (152%), Strabag (71%) şi PA&CO Internaţional (52%), companii care aşteaptă în acest an şi creşteri importante în ceea ce priveşte cifra de afaceri.

Astfel, după o perioadă nefavorabilă, în care din piaţa de construcţii s-au "evaporat" aproximativ 5 mi­liarde de euro şi au plecat aproape 100.000 de oameni, majoritatea constructorilor mari de pe plan local au reluat angajările în acest an. Statistica arată că numărul de angajaţi a crescut în acest an în cazul a 16 dintre cele mai mari 20 de firme de construcţii.

"Nu pot spune că pot explica uşor această creştere a numărului de angajaţi, pentru că au fost foarte multe proiecte închise anul acesta, lucrări de autostrăzi oprite, proiecte mari în fond şi asta duce în mod normal la locuri de muncă reduse. Cu toate acestea, companiile mari, cele care au avut capacitatea necesară, au continuat cu anumite proiecte, deci de aici poate numărul în creştere al angajaţilor", spune Răzvan Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societă­ţilor de Construcţii din România (PSC).

Pesimism pentru la primăvară. Potrivit lui Aron, chiar dacă anul acesta cei mai mari angajatori au continuat să facă recrutări, în ceea ce priveşte 2013 situaţia se anunţă a fi "sumbră", mai ales pentru companiile mici, care din primăvara anului viitor se vor confrunta cu o adevărată criză a comenzilor.

"Chiar dacă cele mai multe dintre companiile constructoare sunt de mici dimensiuni, începând cu primăvara anului viitor le văd pe acestea într-o situaţie foarte dificilă. Nu cred că vom mai asista la angajări, din contră, nu întrevăd investiţii noi în această zonă. Iar în final şi companiile de dimensiuni mari vor resimţi această criză, pentru că majoritatea depind de cele mici, în special pentru subcontractări", mai precizează Aron.

Dacă Hidroconstrucţia, Astaldi şi Delta ACM au creat în ultimul an cele mai multe locuri de muncă, firmele care au renunţat la angajaţi sunt Tel Drum (124 de oameni), Aedificia Carpaţi (70), Întreţinere Mecanizată a Căii Ferate (49) şi Iasicon (5). Dintre cei mai mari 20 de angajatori, doar unul singur se află în proprietatea statului - Întreţinere Mecanizată a Căii Ferate - restul de 95% fiind companii private. De altfel, specialiştii spun că piaţa locală de construcţii este dominată de sistemul privat.

"Cam 99,5% - 99,7% din piaţa de construcţii este privată - lucru bun pentru piaţa muncii, fiind cunoscută eficienţa şi rentabilitatea acestui sistem în ceea ce priveşte managementul companiilor", spune Tiberiu Andrioaiei, director executiv al PSC.

El mai precizează că deşi multe proiecte au fost sistate spre sfârşitul acestui an, pe piaţa marilor constructori lucrările au continuat, mai ales în zona reabilitărilor termice.

"Piaţa de construcţii nu a crescut, nu au fost mai multe proiecte care să necesite mai mulţi muncitori, ci cred că putem vorbi mai degrabă de o creştere conjuncturală a numărului de angajaţi, pe fondul lucrărilor mari care au continuat", explică Tiberiu Andrioaiei.

Infrastructura intră în impas. Mai mult de jumătate din cei mai mari 20 de angajatori din construcţii sunt companii care contractează în principal proiecte de infrastructură, în timp ce 35% dintre aceste companii activează pe piaţa construcţiilor civile. Parte a motivului pentru care piaţa muncii din construcţii este dominată de firme care preiau lucrări de infrastructură este şi numărul mai mare de investiţii făcute în acest sector.

Cu toate acestea, în ultima perioadă a anului şi investiţiile din infrastructură ridică semne de întrebare, pentru că bugetul Ministerului Transporturilor a fost redus după rectificarea bugetară cu circa 300 de milioane de euro, iar fondurile europene pentru Programul Operaţional Sectorial "Transport" sunt momentan suspendate.

Astfel, în unele cazuri, companiile din construcţii au căutat lucrări pe pieţele externe pentru a-şi men­ţine nivelul afacerilor.

"Creşterea numărului de angajaţi a venit din expansiunea şantierului pe care îl avem în Irak şi care a necesitat mai multă forţă de muncă. Am crescut până la 150 de angajaţi pe acest şantier, însă în ultima perioadă nu a mai fost nevoie de completarea capitalului uman de acolo", spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul bucureştean Delta A.C.M.

Delta A.C.M. a ajuns la sfârşitul lunii august la un efectiv de aproape 1.800 de salariaţi, faţă de o medie de 1.214 pe parcursul anului 2011, potrivit datelor consultate de Business Construct.

Probleme de recrutare. Pe de altă parte, Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane APT, este de părere că evoluţia pozitivă a numărului de salariaţi a primilor 20 de angajatori de pe plan local poate fi efectul contractelor cu statul câştigate de unele companii în trecut, pentru care finanţările au început în acest an, mai ales în infrastructură.

Pentru unii constructori recrutarea a devenit o adevărată "piatră de încercare" în prezent, aceştia spunând că există tot mai puţini oameni care ştiu meserie, chiar dacă au trecute în CV-uri studii liceale sau chiar studii universitare.

"Din păcate, candidaţii care vin la interviuri nu sunt calificaţi din punctul de vedere al cunoştin­ţelor. Din ce în ce mai puţini au un nivel de pregătire apropiat celui pe care îl cerem. Nu pot spune că oamenii sunt mai bine sau mai slab pregătiţi ca acum doi sau trei ani de zile, poate doar cei care au terminat şcoala înainte de Revoluţie ştiau într-adevăr meserie, însă încep să iasă la pensie", afirmă Florea Diaconu.

Pentru a suplini deficitul de competenţe, acesta îşi trimite angajaţi la cursuri de calificare în cadrul unor şcoli de profil, pentru că, spune el, tinerii de astăzi, chiar şi cu studii de liceu sau facultate pe "hârtie", nu ştiu ce au de făcut când ajung pe un şantier.