Trei programe cu fonduri UE nerambursabile de 10,5 miliarde de euro vor fi "presuspendate". Bruxellesul cere înapoi şi din banii deja cheltuiţi

Autor: Iulian Anghel 25.10.2012

Comisia Europeană va notifica astăzi Guvernului român intrarea în procedură de „presuspendare“ a majorităţii axelor prioritare ale programelor operaţionale sectoriale Transporturi (4,4 mld. euro), Creşterea Competitivităţii Economice (2,5 mld. euro) şi POR – Programul Operaţional Regional (3,5 mld. euro). Mai mult, României i se va cere înapoi chiar şi din puţinii bani pe care i-a atras de la UE, doar 1,8 mld. euro din totalul de 19,6 mld. euro care i-au fost puşi la dispoziţie în exerciţiul financiar 2007 – 2013.

Comisia Europeană va anunţa astăzi şi corecţiile financiare definitive pentru sumele de contate în perioada ianuarie 2007 - octombrie 2011 pentru program întrerupte de la finanţare în iulie: Transport, POR, Creşterea Competitivităţii Economice şi Mediu, după ce, în cazul Pro gramului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU, 3,4 mld. euro) Bruxellesul a propus deja o corecţie defi nitivă de 25% pentru sumele ram bursate de la bugetul UE către bugetul na ţional.

Ce înseamnă acest lucru? Comisia va reduce, prin corecţiile financiare, din fon durile puse la dispoziţia României sau va cere înapoi banii cheltuiţi, într-un procent de la 10% până la 25%, din costul proiectelor unde au fost constatate nereguli. Aceşti bani nu sunt pierduţi, dar devine din ce în ce mai greu să fie recuperaţi ulterior atâta vreme cât Comisia "presuspendă" programele, cu ameninţarea suspendării lor (care poate dura şi mai mult de un an de zile), drept urmare doar în teorie ei mai pot fi folosiţi în alte programe.

Patru programe operaţionale au fost întrerupte în vară de la finanţare, Transport, POR, Creşterea Competitivităţii Econo mice şi Mediu, în vreme ce POSDRU este presuspendat din luna august. Pentru alte trei se va anunţa astăzi o "presuspendare" to tală sau parţială, iar pentru Mediu Co misia urmează să anunţe reluarea plăţilor în tre rupte în vară, potrivit unor surse apro piate discuţiilor. Ce a însemnat această între rupere de plăţi? În august România a atras de la UE 0,02% din totalul sumelor alocate fondurilor structurale, iar în septem brie 0,01%.

Procedura presuspendării finanţării este ultimul pas de dinaintea suspendării programelor operaţionale. Guvernul va avea două-trei luni la dispoziţie pentru a pune în aplicare recomandările Comisiei, iar dacă nu face acest lucru, programele vor fi suspendate, iar această suspen dare poate dura un an şi chiar mai mult. Dacă se va în tâmpla acest lucru, nu va mai exista timp suficient pentru cheltuirea banilor, drept urmare ei ar putea fi pierduţi.

Guvernul Boc a bugetat 13 mld. lei de la UE în 2012. La nouă luni au intrat doar 4,7 mld. lei

În condiţiile în care investiţiile străine s-au prăbuşit - în jur de 1 mld. euro ar urma să intre anul acesta în ţară, faţă de 7-9 mld. euro în anii de dinaintea crizei - iar remi te rile s-au diminuat sever, fondurile europene rămâ neau soluţia ieftină de finanţare a unei eco no mii a cărei creştere este estimată anul aces ta la un extrem de modest procent de 1%.

Aşteptările de la fondurile UE au fost enorme nu doar din partea beneficiarilor, ci şi a statului. Bugetul pe 2012 alcătuit de Guvernul Boc a mizat, la venituri, pe intrări de fonduri europene (prefinanţări şi decontări) de 13 mld. lei (peste 3 mld. euro la cursul de atunci), ceea ce reprezenta 6,9% din totalul veniturilor bugetare, adică mai mult decât sumele aşteptate din impozitarea profiturilor (5,7% din totalul veniturilor bugetare). La 9 luni însă, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în România au intrat doar 4,7 mld. lei (decontări şi prefinanţări corespunzând unui procent de 0,6% din PIB), adică doar 36% din suma programată pe întreg anul.

Absorbţia de la începutul lui 2012 a fost ceva mai bună ca în trecut - plus 43%, la nouă luni, faţă de perioada similară a anului trecut.

Dar problemele semnalate de Comisia Europeană încă din vara lui 2011 nu au putut fi corectate, iar în iulie 2012 plăţile au fost oprite (mai fusesere pe unele programe şi în 2011). Drept urmare în august şi septembrie în România nu au mai intrat bani de la UE şi, cum presuspendarea programelor durează cel puţin două luni, înseamnă că în 2012 ne-am oprit cu atragerea fondurilor nerambursabile la valoarea lor din august. Strict pe rambursări de la UE, România a atras până în septembrie doar 793 mld euro, adică sub o treime din valoarea programată.

Şi, totuşi, legea bugetului a bugetat banii UE care nu mai vin. Cheltuielile statului cu investiţiile erau programate la începutul anului la 40 mld. lei (6,6% din PIB), din care 13 miliarde de lei (33% din sumă) trebuia să insemne intrări de la UE. Aceşti bani nu mai vin, ceea ce înseamnă că, practic, economia nu mai beneficiază de aceste fonduri. De altminteri, la rectificarea de mâine Guvernul taie 1,5 mld. lei din veniturile programate din intrările de fonduri UE. Suferă, prin oprirea finanţărilor, mediul privat, companiile care care au proiecte, pentru că nu pot face investiţii sau s-au împrumutat în bănci în contul unor bani care nu mai vin. Suferă investiţiile statului care, în criză, ar fi trebuit să însemne un motor de creştere. Nefăcându-se investiţii, nu se fac angajări. Nefăcându-se angajări nu se poate aştepta o revenire mai accentuară a consumului care să stimuleze, la rândul lui, prin noi comenzi, economia.

Acesta este lanţul slăbiciunilor pe care niciun guvern de după 2007 nu l-a putut rupe, dar care costă enorm economia. Şi toate se întâmplă pentru că administraţia, din 2007 până acum, nu este capabilă să oprească licitaţiile trucate sau îndoielnice, mai ales pe zona de achiziţii publice, unde, cum a constatat în mai multe rânduri Comisia se dau încă contracte cu dedicaţie. Auditul intern nu este capabil să descopere neregulile, spune Comisia, iar dacă acest lucru nu se îndreaptă rapid, România va suferi penalităţi serioase. Este chiar avertismentul şefului Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, dat în urmă cu câteva zile într-o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta.

 

Orban: Mă gândesc dacă voi mai accepta să fiu ministru şi după alegeri

 

Pentru perioada următoare ministrul afacerilor europene Leonard Orban îşi va continua activitatea la Guvern, dar peste un orizont de timp mai îndepărtat pluteşte o oarecare incertitudine. Orban ar fi trebuit să plece de anul viitor la Curtea Europeană de Conturi ca reprezentant al României, dar Parlamentul European (PE) a respins marţi seară prin vot candidatura sa, iar Orban s-a retras din cursă, deşi votul europarlamentarilor era consultativ, decizia definitivă aparţinând liderilor UE. Pentru Orban au votat stânga europeană (din care face parte PSD) şi liberalii (grup din care face parte PNL). Din toate datele rezultă că europarlamentarii PDL au votat, alături de dreapta europeană, PPE, împotriva lui Orban. Şi asta cu toate că Orban a fost consilierul lui Traian Băsescu, a fost adus în guvern de Emil Boc (fost premier PDL) şi nu a avut niciun conflict cu democrat-liberalii după ce a fost păstrat în guvernul USL. Orban a spus ieri la RFI România că au existat unele "forţe politice" care au făcut lobby împotriva candidaturii sale, dar nu a intrat în detalii pe această temă. Întrebat dacă ar accepta postul de ministru al afacerilor europene şi după alegerile din 9 decembrie, Orban a răspuns: "Deocamdată mă gândesc şi o să iau o decizie în următoarele zile. Deocamdată îmi continui activitatea şi am timp să mă gândesc ce voi face în continuare".