Românii din străinătate „aleargă“ după locurile de muncă din ţară

Angajaţii români care au lucrat în ultimii ani în Spania, Germania sau Arabia Saudită încep să îşi îndrepte atenţia spre piaţa muncii din România, aceştia fiind dispuşi să accepte orice post scos la concurs de companiile locale, spun angajatorii care au participat la cel mai mare târg de joburi organizat în Capitală la finele săptămânii trecute.

"Am stat de vorbă cu oameni care aveau în jur de 30 sau 35 de ani şi care, după ce au trăit o bună perioadă în afara ţării, vor să se întoarcă în România şi să lucreze chiar şi pe un post de entry-level", a spus Cătălin Cojocaru, HR coor­di­nator în cadrul Samsung Electro­nics România, filiala locală a celui mai mare producător de televizoare şi telefoane din lume.

Peste 15.000 de candidaţi s-au "bătut" în cele două zile ale târgului "Angajatori de Top" pe salarii cuprinse între 500 şi 2.000 de euro, acestea fiind şi ofertele puse în joc de angajatori, conform informaţiilor din piaţă. De altfel, în cadrul târgului au fost scoase la concurs mai mult de 3.000 de locuri de muncă, plătite cu cel puţin 25% mai mult decât salariul mediu pe care îl câştigă un angajat în România (adică 350 de euro net pe lună).

"Am avut foarte mulţi candidaţi români din Spania, dar şi din Germania sau Arabia Saudită, care spuneau că vor să se întoarcă în ţară, oameni care au cel puţin o facultate în CV sau măcar studii postliceale", precizează Cătălin Co­jocaru.

Motivul principal pentru care cei mai mulţi români aleg să renunţe la viaţa din Spania este situaţia economică dificilă cu care aceasta se confruntă în prezent, rata şomajului ajungând în luna august la peste 25%, iar numărul total al şomerilor la 5,78 de milioane de persoane. În acelaşi timp, şomajul din România se menţine la 5,01%, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), România reuşind să recupereze în ultimul an 100.000 de joburi din cele peste 600.000 "şterse" de criză încă din anul 2008.

"La un moment dat au venit câteva tinere care au lucrat în Arabia Saudită ca vânzătoare în malluri şi spuneau că s-au întors definitiv în România şi vor să îşi găsească un job. Spuneau că acolo au fost tratate destul de rău, că le-au fost luate paşapoartele de angajatori, în aşa fel încât să nu se poată întoarce în ţară", a mai spus Cojocaru.

Dacă anul acesta companiile au început să scoată la concurs mai multe posturi care nu necesită experienţă profesională din partea candidaţilor decât o făceau în anii trecuţi, există şi firme pentru care angajatorii le cereau celor prezenţi la târg o experienţă de zece ani în domeniu.

"Nu acceptăm toate CV-urile care ni se oferă de către candidaţi, trebuie să facem un fel de preselecţie a lor înainte să îi chemăm la interviu. Nu putem să primim mii de CV-uri în condiţiile în care unii ar vrea să aibă un loc de muncă, dar nu ştiu la ce sunt buni şi nici nu ştiu care sunt cerinţele joburilor pe care le scoatem la concurs, pentru că ele diferă în funcţie de nivelul despre care vorbim. Astfel, dacă pentru poziţiile de entry-level sau pentru cele de game tester nu le cerem acestora niciun fel de experienţă profesională, pentru un post de tehnical director, spre exemplu, avem nevoie de un om cu experienţă de minimum zece ani", explică Cristian Tănase, PR officer în cadrul Ubisoft, una dintre cele mai mari companii din industria jocurilor video.

Pe de altă parte, sunt şi companii din acest sector care au cerinţe de angajare mai stricte. Spre exemplu, un candidat care vrea să aplice pentru o poziţie de game tester în cadrul dezvoltatorului de jocuri Electronic Arts (EA) acesta trebuie să aibă cunoştinţe la nivel avansat de limbă spaniolă.

În ceea ce priveşte aşteptările candidaţilor, cei mai mulţi angajatori spun că deşi nu toţi cei care aplică pentru posturile vacante ştiu concret pe ce poziţie ar vrea să lucreze, în majoritate sunt mult mai bine informaţi ca în anii trecuţi şi mult mai interesaţi de oportunităţile de dezvoltare a carierei.

"Cei mai mulţi ştiau în ce domeniu activează compania şi voiau să ştie mai mult care sunt posturile scoase la concurs, pentru care ar fi potriviţi din punctul de vedere al experienţei pe care o au, ce programe de training avem sau care ar fi posibilităţile de promovare", spune Miriana Matei, directorul de HR al companiei cu activităţi în domeniul ingineriei Schneider Electric.

Cu toate acestea, printre cei care au încercat să îşi găsească un loc de muncă la târgul de cariere "Angajatori de Top" au fost şi persoane care au "testat piaţa", în speranţa găsirii unei oferte de muncă mai anvatajoase.

"Lucrez de cinci ani în domeniul economic şi nu pot spune că sunt hotărât să îmi schimb jobul prea curând, însă cercetez piaţa. M-ar interesa să mă orientez şi spre alte domenii decât cel în care activez şi poate către un loc de muncă mai stabil. Însă chiar dacă există multe oferte de muncă şi cerinţele angajatorilor nu sunt exagerate, expe­rienţa mea nu mă ajută prea mult, ma­joritatea angajatorilor activând în sectorul IT", spune Mircea M., 32 de ani, un angajat în departamentul de conta­bilitate al unei companii locale.

Printre angajatorii care şi-au prezentat ofertele de muncă în cadrul târgului "Angajatori de Top" se mai nu­mără Lidl (cu 22 de poziţii), Schneider Electric (care a scos la concurs 20 de posturi), Microsoft, BCR, Bitdefender, Computer Generated Solutions (CGS), Dell, Endava, Enea România, Genpact, Freescale, Group Renault România, IBM, HP, Ixia, P&G, OBI, Raiffeisen Bank, Teleperfor­mance, Vodafone sau Ursus Breweries.

La târgul de joburi "Angajatori de Top", care a avut loc la finele săptămânii trecute la Sala Palatului din Capitală, au fost prezente peste 90 de companii locale care au scos la concurs mai mult de 3.000 de joburi. Evenimentul este organizat de către firma de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions.