Contractul pentru consolidarea Palatului Patriarhiei cu bani UE, semnat de PF Daniel şi Hellvig

Contractul de finanţare din fonduri UE a lucrărilor de consolidare, reabilitare şi restaurare a ansamblului de clădiri Palatului Patriarhiei a fost semnat, luni, de Patriarhul Daniel şi ministrul Turismului, Eduard Hellvig, valoarea totală fiind de 84,9 milioane lei, din care 98% - nerambursabili.

Potrivit Ministerului Turismului, finanţarea se face prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

"Valoarea totală a proiectului este de 84,9 de milioane de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate este de 67,23 de milioane de lei (reprezentând 98,00% din valoarea totală eligibilă a proiectului)", potrivit sursei citate.

"Am avut deosebita onoare să semnez astăzi (luni - n.r.) contractul de finanţare pentru reabilitarea Patriarhiei. Este unul dintre cele mai importante proiecte de finanţare culturală până astăzi semnat în România, un proiect care va deveni realitate în 30 de luni şi face parte din strategia pe care am iniţiat-o la nivelul ministerului de promovare a turismului cultural. România are un potenţial extraordinar în această zonă a turismului, ca atare preocuparea noastra este din ce în ce mai accentuată. Am convenit cu Prea Fericitul Părinte Patriarh să semnăm un memorandum de colaborare între Patriarhie şi minister, astfel încât viitoarele finanţări să vizeze bisericile, cu precădere de pictură exterioară, astfel încât să putem introduce în circuitul naţional şi internaţional valori de patrimoniu cultural ale României insuficient exploatate, în prezent", a declarat ministrul Eduard Hellvig, la semnarea contractului de finanţare.

Edificiul Palatului Patriarhiei a fost construit la începutul secolului XX, pe locul fostei clădiri a Adunării Deputaţilor, pe terenul Mitropoliei Ţării Româneşti, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din ţară. Ansamblul de clădiri format din Catedrala Patriarhală, Reşedinţa Patriarhală şi Palatul Patriarhiei este situat pe vatra mănăstirii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, ctitorită între anii 1656 şi 1658 de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Vodă Şerban Basarab, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei.

De-a lungul timpului, clădirea actualului Palat al Patriarhiei a suferit numeroase modificări, cea mai importantă fiind refacerea cupolei, care s-a prăbuşit în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940.

În anul 1997, datorită intensificării activităţii misionare, sociale şi culturale a Bisericii Ortodoxe Române, clădirea construită pe terenul Mitropoliei Ţării Româneşti a fost dată în folosinţă Patriarhiei Române. În 6 decembrie 2010, Palatul Patriarhiei a trecut, prin hotărâre de guvern, în proprietatea Patriarhiei Române.

În Palatul Patriarhiei sunt organizate permanent numeroase activităţi misionare, educaţionale, sociale şi culturale ale Patriarhiei Române, precum şi conferinţe, congrese, seminarii, simpozioane cu participare naţională şi internaţională.

După finalizarea lucrărilor de consolidare, reabilitare şi restaurare, Palatul Patriarhiei va găzdui multiple expoziţii permanente şi temporare şi va deveni unul din principalele obiective turistice ale Capitalei României, fiind deschis spre vizitare publicului, potrivit Patriarhiei.