Cine sunt cei mai importanţi 1.000 de oameni din businessul românesc

Ziarul Financiar lansează astăzi pe piaţă o nouă ediţie a anuarului Who's Who in Business - Cei mai importanţi 1.000 de oameni din business, singurul catalog care fotografiază cei mai importanţi executivi care conduc afaceri de pe 20 de pieţe.

Un sfert din cei mai importanţi 1.000 de oameni din business sunt executivi străini care provin, de regulă, din ţara de origine a companiei-mamă, dar ponderea românilor care fac parte din echipele de management ale marilor companii creşte de la an la an. Pentru prima dată, anuarul cuprinde şi o serie de interviuri cu executivi din diferite industrii care oferă sfaturi pentru tânăra generaţie care urmează să le preia funcţiile în ur­mătorii zece ani.

"România are ce să le ofere tinerilor. Experienţa internaţională este relevantă, mai ales în condiţiile unei competitivităţi ridicate, însă cred că există foarte multe oportunităţi pentru tineri manageri în România, indiferent dacă formarea lor a avut loc în România sau în străinătate", spune Cristian Secoşan, fostul CEO al Siemens România, care a preluat la începutul lunii septembrie funcţia de membru al directoratului Petrom, cea mai mare şi cea mai profitabilă companie din România.

Şi Sorana Georgia, singura româncă aflată în poziţia de CEO din comerţul modern, a preluat în vara anului trecut conducerea lanţului de supermarketuri Billa. "Pentru manageri este important să aibă răbdarea de a învăţa şi curajul de a lupta. De asemenea, e important să ai o echipă de manageri bună şi stabilă", spune Sorana Georgia într-un interviu din anuarul Who's Who in business.

Tot în anuarul din acest an se vor putea regăsi şi exemple de succes ale tinerilor manageri care conduc afaceri locale. Un exemplu relevant în acest sens este cel al lui Mihai Cioltea, tânărul de 35 de ani care a reuşit după un deceniu de muncă în televiziune să o ia de la capăt ca director de expansiune în cadrul retailerului de îmbrăcăminte Inditex, care deţine brandul Zara.

De asemenea, despre cât de mult contează experienţa internaţională pentru construirea unei cariere de succes în România vorbeşte Sergiu Manea, vicepreşedinte executiv responsabil cu trezoreria în cadrul BCR, care şi-a petrecut un deceniu din carieră la filialele unor bănci din străinătate, iar acum a venit să profeseze în ţară, dar şi Jan Stefan Scheld, expatul care a venit la conducerea companiei farmaceutice germane Boehringer Ingelheim.

Anuarul prezintă 1.000 de executivi care lucrează în companii care activează în peste 20 de pieţe, conducând afaceri de milioane şi chiar miliarde de euro.

Deciziile managerilor care au supravieţuit crizei (mai bine de 70% dintre managerii prezenţi în acest anuar au apărut şi în prima ediţie, din 2008) influenţează soarta a mii de angajaţi. Statisticile arată că doi din zece executivi sunt proaspăt instalaţi în fotoliile de CEO fie pentru că predecesorii săi au fost promovaţi, şi-au încetat mandatele sau nu au avut performanţe care să justifice menţinerea lor în funcţie.

Cele mai frecvente schimbări de executivi din ultimul an au avut loc în rândul expaţilor, care au mandate scurte, de 2 - 3 ani. În cazul lor, dacă nu au fost înlocuiţi de executivi români, poziţiile au fost preluate de manageri care aveau ani buni de experienţă la sediile companiilor din alte ţări.

O mutare surprinzătoare în ultimul an a fost, de exemplu, plecarea şefului de la Danone Stephane Batoux la conducerea Coca-Cola.

O altă schimbare majoră a fost numirea lui Victor Cionga la conducerea Bursei de Valori din Bucureşti în locul lui Valentin Ionescu.

Cu toate acestea, sectoarele bancar, asigurări, farma şi cosmetice au fost cele în care au avut loc cele mai multe schimbări de executivi de top în ultimul an. BCR, BRD, ING sau Volksbank, Amway sau L'Oréal au fost doar câteva companii care şi-au schimbat CEO-ul.

În domeniul serviciilor financiare, preluările de mandate de către manageri precum cehul Tomas Spurny (preşedintele executiv al BCR), Benoît Catel (numit în luna iulie în funcţia de preşedinte executiv al Volksbank) sau polonezul Michal Szczurek (care a preluat în septembrie funcţia de CEO al ING Bank în locul lui Mişu Negriţoiu - care a rămas în continuare preşedintele băncii) au fost printre cele mai marcante schimbări la nivel de top management din ultimul an.

În sectorul energiei, una dintre cele mai notabile schimbări a fost în cadrul grupului Rompetrol, care l-a adus la conducere pe Zhanat Tussupbekov, un executiv de 35 de ani care are o experienţă de şapte ani în industria petrolului.

Şi Victor Jumbei, un manager care anterior a fost director general al Lukoil Moldova şi primadjunct al directorului general al Lukoil Ucraina, a fost numit de la începutul lunii februarie în funcţia de director general al Lukoil România.

Anuarul din acest an prezintă şi o listă de cărţi recomandate de câţiva dintre cei mai importanţi oameni de business locali. Printre cărţile care i-au inspirat cel mai mult în afaceri sunt cele scrise de Jack Welch (fostul CEO al General Electric) sau de Jim Collins (profesor de management la Stanford).