Devine energia solară mai profitabilă decât agricultura? Marii proprietari de terenuri transformă foste ferme în proiecte fotovoltaice

Marii fermieri români încep să dea primele semne de interes pentru energia fotovoltaică, zonă care ar putea da naştere unui nou boom de investiţii după cel înregistrat de eoliene. Astfel, agricultorii pun la bătaie zeci de hectare pentru a face bani din soare. Pe margine, în aşteptarea investitorilor, se află şi micii agricultori, care au terenurile, dar nu au forţa financiară pentru a susţine de unii singuri astfel de proiecte.

În timp ce un hectar "însămânţat" cu panouri solare produce anual încasări de circa 230.000 de euro doar din certificatele verzi, unul pe care s-a plantat grâu aduce în buzunarele fermierilor încasări de 1.000 de euro. Trebuie ţinut cont însă de faptul că pentru a monta panouri solare pe un hectar întreg este nevoie de o investiţie de circa un milion de euro, în timp ce pentru a sădi grâu pe aceeaşi suprafaţă sunt necesare fonduri de 500 de euro.

Marile câştiguri din energia solară vin din schema de sprijin pusă la dispoziţie de statul român prin care fiecare MWh de energie injectat în reţea este recompensat cu 6 certificate verzi, a căror valoare este acum de 55 de euro.

La aceste sume se adaugă şi banii încasaţi din energia vândută pe piaţă. În medie, 1 MW de panouri instalat are nevoie de circa două hectare de pământ, de o investiţie de circa două milioane de euro şi produce cam 1.250 MWh anual. Investiţia se recuperează în aproximativ cinci ani de zile.

Ademeniţi de aceste câştiguri potenţiale, marii agricultori locali au luat decizia de a transforma vechi ferme în panouri fotovoltaice, dar spun că nu vor renunţa la agricultură.

Culiţă Tărâţă, producătorul de energie

Până acum primele semne de curaj din partea fermierilor pentru investiţiile în energia solară au venit din partea agricultorilor din "liga mare", precum Culiţă Tărâţă sau Ştefan Poienaru.

Aceşti antreprenori au pus deja pe hârtie planurile pentru amplasamentul panourilor ce ar urma să transforme razele soarelui în energie electrică, iar în prezent derulează primele lucrări în acest sens. Ambii fermieri spun că anul viitor va fi momentul în care vor începe să livreze energie pentru prima dată în sistem.

Motivele din spatele interesului acestor fermieri pentru energia verde sunt simple: au suficienţi bani puşi deoparte pentru investiţii, iar schema de sprijin pentru proiectele de energie fotovoltaică le "face cu ochiul".

"Până la jumătatea anului viitor finalizăm investiţia. Avem 12 hectare la dispoziţie, care reprezintă un amplasament al unor vechi ferme unde vom instala panouri fotovoltaice de 8 MW. Investiţia este rentabilă şi se amortizează, dar nu o să renunţ la agri cultură", spune Culiţă Tărâţă, proprietarul TCE 3 Brazi, companie cu afaceri de aproape 100 mil. euro şi care administrează ferma de 55.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei.

Culiţă Tărâţă, care este şi fermierul ce exploatează cea mai mare suprafaţă de teren înregistrată pe o singură companie de pe piaţa locală, estimează că investiţia pentru instalarea fiecărui megawatt este cuprinsă între 1,7 şi 2 milioane de euro, dar în acelaşi timp el precizează că banii urmează a fi recuperaţi din vânzarea certificatelor verzi. Per total, pentru proiectul său de energia solară Culiţă Tărâţă investeşte aproximativ 16 milioane de euro.

Cu toate că are planuri de extindere în acest sens, ce vizează majorarea suprafeţelor acoperite de panouri fotovoltaice odată ce proiectul va deveni profitabil, el spune că nu intenţionează să îşi transforme câmpurile agricole în exploataţii de energie verde. "Este o prostie să scoţi teren arabil din circuit pentru aşa ceva", subliniază agricultorul.

Poienaru, un fond de investiţii şi panouri de 50 de milioane de euro

Un alt fermier care a intrat în hora investiţiilor în energia solară este Ştefan Poienaru, proprietarul Agrofam Holding, un business ce exploatează aproximativ 15.000 de hectare de teren agricol şi care rulează 20 milioane de euro pe an.

Poienaru este fermierul care are şi unul dintre cele mai ambiţioase planuri în această industrie: investiţii de 50 de milioane de euro, alături de un fond de investiţii din străinătate, pentru un parc fotovoltaic de 20 MW.

Această investiţie este şi una dintre puţinele ieşiri ale lui Poienaru din "corebusinessul" său, repre zentat de producţia de cereale şi plante oleaginoase. El spune că a început această investiţie după ce alte segmente ale industriei agroalimentare l-au dezamăgit.

"În locul unde am început proiectul era un complex de creştere a porcinelor, aflat în lichidare, pe care intenţionam să îl refacem, dar piaţa cărnii a dat semne neîncurajatoare, aşa că am zis să ne reorganizăm şi să îi dăm această destinaţie", afirmă Poenaru.

Antreprenorul spune că în prezent sunt în derulare lucrările de igenziare a celor 40 de hectare de teren pe care ar urma să fie amplasat proiectul şi că în această toamnă va pune pe hârtie toate datele investiţiei împreună cu partenerii săi.

"În iarnă urmează să discutăm cu partenerii străini. Ne gândeam la 40 de hectare de teren agricol şi la un parc de 20 MW."

Agricultura rămâne esenţială

Fermierul admite de asemenea că unul dintre motivele interesului pentru o astfel de investiţie este schema de ajutor pusă la dispoziţie de statul român. Totuşi, agricultorul subliniază că nu se va lăsa prins în mrejele industriei energiei verzi şi că nu va renunţa la agricultură.

"Agricultura rămâne pentru noi prioritară şi esenţială datorită formaţiei noastre şi pentru următorii ani pregătim atât investiţii în sisteme de irigaţii, cât şi în creşterea productivităţii terenurilor agricole pe care le lucrăm." Mirajul investiţiilor în energia solară pare însă, până acum, să fie tentant doar pentru fermierii mari, cei care au posibilitatea de a investi câteva milioane de euro, bani pe care ar urma să îi recupereze în câţiva ani. Micii fermieri privesc de pe margine acest boom pentru că deşi au terenul, banii le lipsesc.

În Doaga, o mică localitate situată la câţiva kilometri la nord de oraşul Focşani, Petrică Azoiţei, un fermier ce exploatează 700 de hectare de teren agricol, a avut în ultima perioadă discuţii cu dezvoltatori din domeniul energiei verzi, dar lipsa banilor pentru a pune pe picioare investiţia şi hăţişul de documente puse pe masă de avocaţi îl ţin departe de astfel de pariuri.

"Am vrut să fac, dar nu cu hoţi. Am vrut să fac contract pentru 40 de hectare de teren agricol pe care ar fi trebuit să facem şi eoliene şi fotovoltaice. Au venit cu avocaţii şi au zis că trebuie să punem în contract cuvântul «superficie». Eu la Doaga, aici la noi nu am înţeles ce înseamnă aşa ceva. Nu mai bine puneam în contract că nu am voie să fac 50 de ani pe suprafaţa aia de teren nimic?" Potrivit celor mai recente date publicate de Transelectrica, la finalul lunii septembrie România avea 13 MW în proiecte solare, ceea ce înseamnă investiţii de circa 26 de milioane de euro. La începutul săptămânii trecute, tot datele Transelectrica arătau că în România 150 de parcuri solare aveau contractele de racordare la reţea (o fază avansată de avizare - n. red.), cu o capacitate de circa 600 MW. Pentru montarea acestor proiecte ar fi necesare investiţii de 1,2 mld. euro, bani pe care puţini investi tori locali îi pot pune în prezent pe masă.