Profitul Colgate-Palmolive a scăzut de zece ori faţă de “vremurile bune”, la 1,4 mil. euro

Autor: Cristina Roşca 31.10.2012

Criza financiară care a măcinat economia şi consumul în ultimii patru ani şi deprecierea monedei naţionale au redus profitul gigantului Colgate-Palmolive pe piaţa locală până la 1,4 mil. euro, respectiv o zecime faţă de perioada de boom. În aceeaşi perioada, afacerile au urmat şi ele o tendinţă descendentă, coborând anul trecut la sub 60 mil. euro, cel mai redus nivel de după 2007.

Compania, care domină piaţa de periuţe şi paste de dinţi, potrivit datelor Nielsen, este una dintre cele mai discrete de pe piaţa locală, singurele informaţii disponibile fiind cele făcute publice o dată pe an pe site-ul Ministerului de Finanţe. Gigantul activează în România pe trei segmente - îngrijire orală cu brandul Colgate, îngrijire personală cu Palmolive, Lady Speed Stick sau Protex şi îngrijirea casei cu Ajax sau Axion, potrivit site-ului propriu.

Compania, cunoscută în special datorită brandului Colgate, domină piaţa de îngrijire orală estimată anul trecut la 50-60 mil. euro, atât în volum cât şi în valoare. Pe segmentul pastei de dinţi americanii se bat cu alţi giganţi precum Glaxosmithkline, P&G sau Unilever, aceleaşi companii fiind cele care fac regulile pe segmentul periuţelor de dinţi. Niciun jucător român nu a reuşit să îşi facă loc pe această piaţă relativ mică prin comparaţie cu cele din regiune şi mai ales cu cele din vest. Mai mult, în România nu mai există niciun producător de pastă de dinţi.

Gigantul american Colgate-Palmolive, cel mai mare producător de pastă de dinţi din lume, anunţa în 2008 că închide ultima fabrică pe care o mai deţinea pe piaţa locală, la Braşov, unde se produceau pasta de dinţi SuperCristal, crema Norvea şi crema de ras Damaris, branduri destinate consumatorilor cu venituri mici şi medii. Brandurile nu au ieşit la momentul acela de pe piaţă, ci doar au suferit o schimbare pe etichetă. Astfel, "made in Romania" a devenit "made in Bulgaria".

După închiderea acestei unităţii de producţie România nu mai deţine nicio facilitate de producţie de pastă de dinţi. Odată cu această închidere, Colgate a renunţat şi la peste 150 de angajaţi, având în prezent în România doar 100 de salariaţi faţă de 270 în 2007.

Fiecare român a cheltuit anul trecut 10 lei pentru achiziţia de pastă de dinţi, o valoare care acoperă unu sau maxim două tuburi, în funcţie de mărime şi preţ, în timp ce doar unu din doi români şi-a cumpărat în 2011 o periuţă de dinţi nouă, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la jucătorii din piaţă. Aceşti indicatori sugerează că piaţa locală este mult în urma altor state din Occident, unde există atât cultura spălatului pe dinţi, cât şi aceea a schimbării periuţei de dinţi odată la două luni.

Achiziţiile de pastă de dinţi şi de periuţe reprezintă doi indicatori importanţi pentru sănătatea populaţiei, pentru gradul de educaţie şi pentru cultura românilor.

În pofida faptului că românii consumă puţin, ei plătesc potrivit datelor din 2011 ale companiei de cercetare de piaţă Gfk cele mai mari preţuri la pastă de dinţi din regiune. Astfel, în România kilogramul de pastă de dinţi costa 18 euro, faţă de 11,9 euro în Bulgaria sau 14,4 euro în Polonia. Situaţia se repetă şi în cazul săpunului, şamponului sau detergentului. Aceste date sugerează că în România se consumă puţin şi scump.