Mihai Bogza, Bancpost: A venit timpul ajustării băncilor

Bancherii şi-au dat seama că nu mai pot aştepta la nesfârşit ieşirea din criză a economiei şi că trebuie să-şi ajusteze reţelele teritoriale la nivelul cererii de servicii bancare, dar reţeaua tradiţională din "beton şi cărămidă" nu îşi va pierde din importanţă şi va continua să coexiste cu noile canale de distribuţie (internetul şi serviciile prin telefon).

"Băncile încep să îşi dea seama că reţelele teritoriale sunt prea extinse. Ele au fost dezvoltate într-o perioadă în care existau aşteptări ca piaţa românească să conveargă către standardele europene, dar a venit criza şi acest proces de convergenţă a fost amânat. Acum băncile trebuie să se ajusteze la realitatea economică în con diţiile în care nu se întrevede o ieşire din criză", afirmă Mihai Bogza, preşedintele con siliului de administraţie al Bancpost.

Instituţiile de credit au început să ana li zeze mai strict eficienţa propriilor reţele de distribuţie pe fondul căderii vânzărilor de credite şi în contextul în care aştep tările de revenire a economiei nu s-au materializat. Astfel, după ce timp de trei ani ajustările vizibile au fost amânate, în pri mul semestru din 2012 au fost închise circa 200 de sucursale şi agenţii, iar nu mărul angajaţilor s-a redus cu aproximativ 2.200.

La nivelul sistemului bancar existau la jumătatea anului 5.840 de unităţi teritoriale şi 63.500 de salariaţi. Bogza spune că băn cile au evitat mult timp să se restructureze în aşteptarea unei reveniri rapide a economiei, având în vedere că nicio criză anterioară nu a durat o perioadă atât de îndelungată. El afirmă însă că în prezent nu se întrevede o ieşire din criză, având în vedere că economia creşte doar marginal şi acest trend poate fi reversat oricând.

Numărul băncilor care activează în sistemul bancar ajunge la 40 şi în ciuda fap tului că în ultimii ani s-a discutat mult despre o eventuală consolidare a pieţei prin fuziuni şi achiziţii, mişcări de am ploare în acest sens au întârziat să apară.

Băncile locale sunt controlate într-o majo ritate covârşitoare de grupuri finan ciare străine şi fuziuni au avut loc doar în momentul în care mişcări similare au fost decise pe pieţele de origine ale băn cilor-mamă.

"Sectorul bancar local are o dimen siune redusă şi s-ar putea susţine că numărul de bănci este prea mare. Pe de altă parte tot atâtea bănci erau şi în 2003-2004, când se terminase o altă restruc turare din sistemul bancar şi acestea au rezistat deşi portofoliul de credite era de numai 10 miliarde de euro. Acum portofoliul de credite a ajuns la 50 miliarde de euro euro", consideră Bogza.

El spune că şi concurenţa din partea băncilor străine care nu aveau prezenţă fizică în România, dar operau pe baza paşaportului european privind libera circulaţie a serviciilor, fiind active în special pe segmentul corporate, s-a mai diminuat în criză, astfel că presiunea pe băncile locale nu mai este chiar atât de mare.

Totuşi, unele grupuri străine - care nu au reuşit să ajungă la o bază suficientă de clienţi pe piaţa locală - şi-au exprimat intenţia de a ieşi din România, dar deocamdată interesul investitorilor rămâne scăzut.

Doar maghiarii de la MKB au reuşit să găsească până acum un cumpărător pentru subsidiara locală. Bogza se aşteaptă totuşi ca pe termen lung sistemul bancar românesc să redevină atractiv pentru investitorii străini având în vedere potenţialul de dezvoltare semnificativ dat de nivelul redus de dezvoltare al pieţei comparativ cu media europeană.