A venit decontul: Cătălin Chelu, „bibanul“ bursei de la Bucureşti, trimis în judecată de DIICOT pentru tranzacţiile derulate pe bursă

Omul de afaceri Cătălin Chelu din Galaţi, unul dintre cei mai agresivi investitori de pe bursa de la Bucureşti, aflat în centrul a numeroase scandaluri pe piaţa de capital, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru infracţiuni economice legate de tranzacţiile pe care le-a derulat pe bursă în ultimii zece ani.

Cătălin Chelu şi alte 15 per soane sunt urmăriţi penal pentru delapidare, eva ziune fiscală şi spălare de bani, omul de afaceri fiind acuzat că, împreună cu membri ai fa mi liei sale, a înfiinţat 168 de firme şi 10 ONG-uri, pe care le-a folosit la tran zacţii bursiere, prejudiciul fiind de 20 mil. euro, potrivit reprezentanţilor DIICOT.

Timiterea în judecată vine după ce pe 12 octombrie Chelu a fost condamnat la şase ani de închisoare în dosarul "Mită la MAI", în care este acuzat că ar fi încercat să-l mituiască pe fostul secretar de stat din Ministerul Adminis traţiei şi Internelor Dan Velentin Fătu loiu, pentru ca acesta să întârzie cerce tă rile la unele dosare care-l vizează pe Chelu. Direcţia Naţională Anticorup ţie (DNA) i-a organizat lui Chelu un fla grant în noiembrie 2010, când acesta a încercat să-i dea 50.000 de euro lui Fă tu loiu, în parcare la Ministerul de Interne.

În noul dosar instrumentat de pro curorii DIICOT, Cătălin Chelu, Cezar Rimar, Doina Lilioara Rimar şi Gabriel Constantinescu, din municipiul Galaţi, pre cum şi alte 12 persoane au fost puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de ini­ţiere, con stituire a unui grup infracţional orga nizat, utilizare de informaţii privi le giate, dela pidare cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălarea ba nilor.

"În fapt, s-a reţinut că învinuitul Chelu Călin Cătălin împreună cu membri ai familiei sale au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi alte persoane, acţionând în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin eludarea dispoziţiilor le gale referitoare la tranzacţiile efectua te pe piaţa de capital şi convertirii în lichidităţi a plasamentelor deţinute la diferiţi emitenţi - societăţi comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe BVB - Secţiunea RASDAQ", se arată într-un comunicat al DIICOT.

Procurorii au precizat că, de exem plu, în perioada 2001-2008, prin grupul de firme controlat de membrii gru pării au fost achiziţionate, prin inter mediul unei singure case de brokeraj, titluri emise de SIF-uri în valoare cu mu lată de peste 780 de milioane de lei, din care s-au încasat dividende de 760.000 de lei şi s-a retras din conturi suma de 154 de milioane de lei.

"Ulterior, învinuitul a dispus în mod dis creţionar de resursele societăţilor astfel controlate, beneficiind de lichi di tăţile obţinute prin delapidarea patri mo niu lui acestora", arată procurorii DIICOT.

Prejudiciul produs în această cauză a fost estimat la 20 mil. euro, sumă co respunzătoare unui rulaj al tran zac ţiilor bursiere în valoare de 80 mil. euro.

Cătălin Chelu este unul dintre cei mai controversaţi investitori de pe bursă. El şi-a început cariera de investitor la sfârşitul anilor '90, când, cu lichidităţile obţinute din afacerea de televiziune prin cablu CCC Blue Telecom a început să cumpere acţiuni la cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF-uri), care se tranzacţionau la acea vreme la preţuri de 200-400 de lei/acţiune. El a acumulat pachete mari de acţiuni la SIF-uri, care ajunseseră să valoreze în 2007-2008 câteva zeci de milioane de euro, dar a cumpărat şi pachete de acţiuni la mai multe companii de pe RASDAQ, precum Mecanica Rotes Târgovişte, Celule Electrice Băileşti, Vulturul Comarnic, multe dintre ele chiar de la SIF-uri. El s-a ţinut o pe rioadă departe de lumina reflectoarelor, iar în piaţă se vorbea că ar fi un interpus al lui Sorin Ovidiu Vântu.

Chelu a ieşit la rampă începând din 2007, când creşterea acţiunilor SIF-urilor l-a propulsat în topul celor mai bogaţi români. În 2008, Chelu a încercat să preia controlul SIF Moldova şi SIF Oltenia. La SIF Moldova a reuşit chiar să fie numit preşedinte al CA, dar a fost invalidat de CNVM, în timp ce la SIF Oltenia a încercat să-l dea jos pe Dinel Staicu, un alt personaj controversat al pieţei de capital, dar fostul miliţian s-a ţinut tare pe poziţie.

Înfrânt pe ambele fronturi şi intrat în vizorul CNVM, care i-a cerut să vândă pachetele de acţiuni de la SIF-uri care depăşeau pragul de 1%, Chelu a început să-şi lichideze deţinerile şi să cumpere pachete de control la diferite companii de pe bursă. Ţinta sa, mărturisită ulterior, era să-şi construiască propriul SIF.

A început cu preluarea producătorului de componente auto Altur Slatina (ALT) şi a Lacta Giurgiu (INEM), de la SIF Oltenia. A urmat un alt producător de lactate, Lactate Natura Târgovişte (INBO), tot de la SIF Oltenia, şi producătorul de aspiratoare Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS).

Ţintele lui Chelu erau în general companii cu rezultate financiare solide şi mult cash în conturi, pe care, odată ce prelua controlul, îl folosea mai departe pentru noi achiziţii. În general, majoritatea firmelor pe care le-a preluat erau controlate anterior fie de SIF-uri, fie de salariaţi, neavând alţi acţionari puternici, ceea ce le-a făcut ţinte facile. Prin nelansarea ofertelor de preluare prevăzute de lege şi derularea unor majorări de capital care i-au diluat pe ceilalţi acţionari, Chelu i-a prejudiciat pe acţionarii minoritari ai acestor companii. El fost amendat de CNVM cu sute de mii de lei, dar asta nu l-a convins să lanseze ofertele de preluare cerute de lege. În schimb, a continuat să-şi extindă reţeaua de companii.

Cu lichidităţile Electroargeş a cumpărat mai departe un pachet semnificativ de acţiuni la Argus Constanţa (UARG), şi la producătorul de abrazivi Carbochim Cluj (CBC). Argus s-a dovedit însă o ţintă prea mare pentru Chelu. El a cumpărat acţiunile managerilor, dar s-a lovit de opoziţia SIF Oltenia, care a încercat să-l blocheze. Chelu a ignorat însă toate prevederile legale, nelansând ofertă publică de preluare şi ţinând o adunare generală a acţionarilor (AGA) ilegală prin care şi-a numit proprii oameni în conducerea companiei. Apoi, timp de un an, Chelu a condus Argus după bunul plac, ignorând deciziile instenţelor de judecată care erau în favoarea SIF Oltenia şi împiedicând accesul administratorilor legali în companie. Din această cauză, băncile au încetat să mai finanţeze Argus, iar compania şi-a înjumătăţit afacerile.

La Carbochim Cluj, managerii i-au ţinut până acum piept lui Chelu. El a mai încercat să preia şi producătorul de benzi din cauciuc Artego Târgu Jiu, unul dintre finanţatorii clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu, dar a fost respins de salariaţi. Cea mai recentă ţintă a lui Chelu este producătorul de confecţii Braiconf Brăila, unde acesta a cumpărat o participaţie semnificativă.

Chelu controlează în prezent zeci de companii care au avut anul trecut afaceri de peste 100 de milioane de euro şi pierderi de peste 10 milioane de euro. Multe dintre ele se confruntă cu o situaţie dificilă, după ce au avut pierderi în ultimii ani şi au realizat disponibilizări masive.

Este cazul producătorului de mobilă Mobimod Tecuci, intrat în insolvenţă, al producătorului de vinuri Vinia Iaşi, cu pierderi de 9,4 mil. lei în 2011, şi al producătorului de mobilă Alprom Piteşti, cu pierderi de 15 mil. lei anul trecut.

La Alprom, Chelu a dus o luptă aprigă cu omul de afaceri piteştean Gheorghe Văsâi. Chelu a preluat controlul Alprom în 2009, după ce a cumpărat un pachet de 7,47% din acţiuni de la Maria Bugheanu, care fusese anterior director în companie. Bugheanu încheiase anterior cu Văsâi un antecontract de vânzare a pachetului de acţiuni, însă l-a reziliat după ce Chelu i-a oferit un preţ mai mare. Văsâi a câştigat anul trecut în instanţă acţiunile şi a preluat controlul companiei. În urma luptei de la Alprom, Chelu a fost cercetat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Fiscul a cercetat şi afacerile lui Chelu de la producătorul de mobilă Mobimod Tecuci, firmă prin intermediul căreia omul de afaceri ar fi derulat mai multe tranzacţii fictive în urma cărora ar fi obţinut rambursări de TVA în valoare de câteva milioane de euro, potrivit unui raport al ANAF care a ajuns în presă.

Presa locală din Gorj scria recent despre închiderea fabricii de mobilă Rostramo Târgu Jiu, care a ajuns într-o situaţie dificilă după ce a fost preluată de Chelu.

Războaiele lui Chelu pe bursa de la Bucureşti

• În 2008, Cătălin Chelu deţinea prin interpuşi pachete de acţiuni reprezentând circa 10% din capitalul SIF Oltenia (SIF5) şi circa 8,5% din capitalul SIF Moldova (SIF2), potrivit raportărilor publice făcute de SIF-uri cu ocazia unor adunări generale ale acţionarilor din luna noiembrie. Deţinerile sale erau însă şi mai mari, conform informaţiilor neoficiale care circulau la acea vreme în piaţă. Chelu încălca astfel legea care limita în acel moment deţinerile acţionarilor de la SIF-uri la 1% din capitalul social. CNVM l-a obligat să vândă participaţiile, dar Chelu nu s-a conformat.

• În iulie 2008, Chelu a preluat funcţia de preşedinte al SIF Moldova (SIF2) după ce a forţat retragerea din funcţie a lui Sorin Turtoescu. Numirea lui Chelu în funcţiile de preşedinte şi director general al SIF Moldova nu au fost validate însă de CNVM, iar în noiembrie Chelu a fost demis din consiliul de administraţie, Costel Ceocea preluând funcţiile de preşedinte şi director general. Conducerea SIF Moldova i-a limitat atunci drepturile de vot lui Chelu la 1%.

• În august 2008 Chelu a încercat să-l dea jos pe Dinel Staicu (foto) din funcţia de preşedinte al SIF Oltenia. Staicu fusese trimis în judecată în dosarele fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) şi Transgaz. Chelu, care deţinea aproape 10% din SIF Oltenia, a încercat să preia el conducerea companiei. Staicu i-a suspendat însă drepturile de vot care depăşeau 1% din capital (a fost prima dată când s-a aplicat această prevedere), iar astfel Chelu a pierdut partida. După acea AGA a apărut o înregistrare în care cei doi se ameninţau reciproc cu dosare penale privind mecanismele ilegale prin care au preluat controlul SIF-urilor. În aprilie 2011, Dinel Staicu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 7 ani de închisoare pentru fraudarea BIR, dar în februarie 2012 condamnarea a fost revocată.

• În iulie 2011, Cătălin Chelu a preluat prin intermediul mai multor firme un pachet de 43% din acţiunile producătorului de ulei Argus Constanţa (UARG). El nu a lansat ofertă publică de preluare şi şi-a impus în mod abuziv oamenii în consiliul de administraţie şi în conducerea executivă. Deşi celălalt acţionar semnificativ al Argus, SIF Oltenia, a obţinut în instanţă revocarea conducerii impuse de Chelu şi a ales o nouă conducere, oamenii acestuia nu au permis intrarea administratorilor legali în companie timp de aproape un an. În această perioadă, Chelu a condus Argus după bunul plac, încheind mai multe contracte suspecte. Argus nu a mai primit finanţare din partea băncilor, iar afacerile companiei au scăzut semnificativ. În prezent, administratorii legali ai Argus derulează un audit în companie.

• Un alt front de luptă este producătorul de aspiratoare Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS), unde Chelu a preluat în 2010 peste 33% din acţiuni, dar nu a derulat ofertă publică de preluare. În schimb, el a făcut mai multe majorări de capital prin care i-a diluat pe acţionarii minoritari. Cel mai important acţionar minoritar este Dumitru Tudor (foto), care a atacat în instanţă hotărârile luate de Chelu în AGA. Chelu a folosit lichidităţile Electroargeş pentru a prelua alte companii de pe bursă, precum Argus sau Carbochim Cluj (CBC).

• Chelu se mai luptă în prezent cu conducerile Carbochim şi Artego (ARTE) pentru a-şi impune reprezentanţi în consiliile de administraţie ale celor două companii după ce a preluat pachete semnificative de acţiuni prin achiziţii de pe bursă derulate prin intermediul altor firme.

• În 2011, Chelu a fost obligat în instanţă să-i plătească daune de 500.000 de euro grupului Grivco, controlat de Dan Voiculescu (foto), pentru că nu a derulat ofertă publică de preluare la Lacta Giurgiu, companie pe care a preluat-o în 2008 şi la care Grivco era acţionar minoritar.

• Chelu deţine controlul a circa 20 de companii de pe bursă la care nu a derulat oferte publice de preluare, aşa cum îl obligă legea. Printre ele se numără Altur Slatina, Electroargeş, Mecanica Rotes, Lactate Natura Târgovişte, Faimar Baia Mare şi altele. Prin asta el i-a prejudiciat pe acţionarii minoritari ai acestor companii. În ultimii ani, CNVM l-a amendat pe Chelu şi interpuşii săi cu sute de mii de lei, dar acesta nu a lansat nicio ofertă.

6 ani de închisoare pentru "Mită la MAI"

Omul de afaceri Cătălin Chelu a fost condamnat pe 12 octombrie de Tribunalul Bucureşti la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Mită la MAI", pentru tentativa de mituire a fostului secretar de stat în Ministerul de Interne Dan Valentin Fătuloiu. Pe 19 noiembrie 2010, Chelu a fost arestat în urma unui flagrant în care ar fi încercat să-i ofere lui Fătuloiu mită de 50.000 de euro. El şi cei trei complici ai săi au fost eliberaţi din arest în februarie 2011.

Potrivit deciziei instanţei Tribunalului Bucureşti, Cătălin Chelu a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, pedeapsă ce a fost majorată cu un an pentru gravitatea faptelor. Potrivit procurorilor, Chelu este acuzat că din august şi până în 12 noiembrie 2010 "i-a promis chestorului-şef Dan Valentin Fătuloiu" suma de un milion de euro. În schimbul banilor, Fătuloiu trebuia ca, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să "îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Cătălin Constantin şi persoanele apropiate acestuia".