Economia are nevoie de bani, şi ieftini, dar Banca Naţională va menţine dobânda-cheie de teama deprecierii leului
Creşterea inflaţiei, contextul european volatil ce pune presiune pe cursul de schimb şi riscurile electorale interne, asociate alegerilor din decembrie, vor determina BNR să menţină vineri dobânda-cheie la 5,25% pe an, deşi creditarea sectorului privat continuă să slăbească, în special pe partea de valută, iar deficitul mare de cerere care afectează economia persistă. Consiliul de administraţie al BNR se reuneşte la sfârşitul săptămânii în ultima şedinţă pe probleme de politică monetară programată în acest an, prilej cu care va aproba şi raportul trimestrial asupra inflaţiei. Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc anul viitor pe 7 ianuarie.
Redresarea economiei continuă să fie lentă şi are nevoie de finanţare cât mai ieftină. Majoritatea prognozelor indică pentru acest an un plus al PIB de doar 0,5%.
Există opinii care indică necesitatea unei reduceri a dobânzii-cheie care ar face mai atractive împrumuturile în lei şi ar determina diminuarea randamentelor plătite de stat la împrumuturi, în timp ce ajustarea rezervelor minime obligatorii la lei ar lăsa mai multă lichiditate în piaţă. Şi diminuarea rezervelor minime la valută ar duce la scăderea dobânzilor.
Dacă ultimele trei decizii de menţinere a dobânzii-cheie au fost justificate de ieşirile de capital şi de presiunile asupra cursului, pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro şi al tensiunilor politice interne, la şedinţa din septembrie BNR a început să se arate îngrijorată şi de creşterea preţurilor.
Creşterea preţurilor la alimente a determinat o răbufnire a inflaţiei în septembrie, rata anuală urcând la 5,3%, peste estimările celor mai mulţi analişti. Explozia inflaţiei anulează practic orice şansă ca inflaţia să se mai încadreze în ţinta BNR, de 3% plus/ minus un punct procentual.
"Având în vedere deficitul de cerere persistent, am putea fi tentaţi să spunem că banca centrală ar trebui să relaxeze condiţiile monetare. Presiunile inflaţioniste s-au accentuat semnificativ în ultima perioadă, acestea fiind determinate de factori ce nu ţin de cerere şi care ar putea fi reversibili. Chiar dacă teoretic aşteptările inflaţioniste s-ar putea deteriora, este posibil ca datorită faptului că economia este aşteptată să crească sub potenţial, aceste aşteptări să nu se traspună în comportamentul consumatorului, iar efectele de runda a doua să fie diminuate", a comentat Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Evaluând, în plus, şi riscurile de depreciere a monedei naţionale, ea crede că cel mai prudent în momentul actual ar fi ca dobânda de politică monetară şi RMO să rămână neschimbate.
De ce ar trebui să fie redusă dobânda-cheie sau rezervele minime
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, consideră că ar fi necesară în primă instanţă o reducere a dobânzii de politică monetară pentru a face mai atractive împrumuturile în lei şi pentru a diminua treptat randamentele plătite de Trezorerie pentru datoria publică.
La începutul anului viitor ar fi preferabilă reducerea rezervelor obligatorii la valută pentru a scădea dobânzile practicate de băncile din România atât la depozite, cât şi la credite, deoarece economia românească are nevoie de finanţare cât mai ieftină, şi mai ales exportatorii care par să fi pierdut din competitivitatea externă în ultima perioadă, crede Hăncilă. Iar pe măsură ce vor scădea presiunile de depreciere ale monedei naţionale, Banca Naţională ar putea să reducă nivelul rezervelor minime obligatorii la lei pentru a lăsa mai multă lichiditate într-o piaţă monetară pe care începe să se prefigureze un deficit de lichiditate, apreciază Hăncilă. Ea se aşteaptă, totuşi, ca BNR să continue abordarea prudentă asupra politicii monetare şi să menţină neschimbată atât rata cheie, cât şi nivelul actual al rezervelor minime, mai ales că presiunile inflaţioniste vin în principal de la factori care nu se află sub incidenţa politicii monetare.
O decizie neutră, adică menţinerea parametrilor de politică monetară (dobândă cheie şi rate de rezerve) ar fi decizia adecvată acum, crede şi Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen. "Mesajul ar fi «prudenţă», iar impactul «de ancorare a aşteptărilor». În fapt, ceea ce trebuie să cântărească mult în deciziile ce vor fi luate în diverse alte sectoare sunt «aşteptările» pe care acele decizii le vor genera. Nu este cazul să facem pasul în spate, ci să fim chibzuiţi. Avem nevoie de cumpătare şi stabilitate", afirmă Libocor. El nu se declară adeptul scenariului FMI din cel mai recent raport privind România, susţinând că o scădere economică de 5% şi o depreciere de 15-20% a leului este o predicţie extremă şi trebuie tratată ca atare. "Am încredere în moneda naţională, în economia românească şi în potenţialul ei de revenire şi creştere."
Analiştii cred că BNR nu va majora dobânda-cheie în acest an, având în vedere că ascensiunea inflaţiei este determinată de şocuri pe partea de ofertă din afara sferei de influenţă a băncii centrale. Însă este posibil să vedem întărirea controlului asupra lichidităţii din piaţa monetară, cu impact asupra creşterii dobânzilor din piaţa monetară şi a randamentelor la titlurile de stat.
BNR ar putea reduce oferta de lichiditate pentru bănci şi astfel dobânda interbancară ROBOR la trei luni - bază de cost pentru creditele în lei - este prognozată să urce peste 6% în iunie anul viitor. În situaţia în care anticipaţiile inflaţioniste ale consumatorilor se vor deteriora, iar creşterea inflaţiei va conduce la majorări de salarii peste productivitatea muncii, este posibil să asistăm la o creştere a dobânzii de politică monetară în 2013, consideră Eugen Sinca, analist al BCR.
Însă majorarea dobânzii cheie pentru a ajuta cursul de schimb nu ar fi o mişcare sănătoasă pe termen mediu.
Pe termen scurt s-ar putea atrage investiţii de portofoliu, dar care prezintă de fel o natură volatilă, iar dacă din punct de vedere economic România nu va prezenta un avantaj competitiv în creştere (ce poate fi obţinut prin politici guvernamentale mai degrabă), riscul de dezinvestire poate să se materializeze, după cum anticipează Cătălina Molnar de la UniCredit.
Justificările BNR pentru deciziile-cheie din acest an
Ultima reducere a dobânzii-cheie la 5,25% - martie 2012
BNR reduce dobânda pentru ultima oară în acest an, dar expresia "deficit de cerere" coboară în paragraful al treilea
-
Comunicatul începe cu "riscuri interne" şi continuă cu "tensiuni şi incertitudini" asociate crizei din zona euro, "care reclamă o calibrare în continuare judicioasă a conduitei politicii monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu";
-
"Tensiunile şi incertitudinile asociate crizei datoriilor suverane la nivel european s-au resimţit şi pe piaţa bancară românească prin limitarea expunerilor reciproce între instituţiile de credit. Aceasta a exercitat un impact nefavorabil asupra distribuţiei lichidităţii în sistemul bancar şi pe piaţa monetară şi a impus intensificarea rolului de reglare a lichidităţii al băncii centrale";
-
"Evoluţiile indicatorilor macroeconomici atestă persistenţa deficitului de cerere agregată";
-
"Evaluarea perspectivelor inflaţiei reconfirmă decelerarea în perioada imediat următoare atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază".
Când a început îngheţarea dobânzii-cheie - mai 2012
BNR menţine dobânda de referinţă, deşi în paragraful patru este remarcată "persistenţa deficitului de cerere agregată".
-
"Perspectivele pe termen scurt sunt marcate de fluctuaţiile sensibile ale apetitului pentru risc al investitorilor. Acestea sunt corelate cu modificările aşteptărilor legate de creşterea economică pe plan mondial şi cu efectele asupra economiilor Europei Centrale şi de Est ale începerii procesului de reducere a expunerilor de către unele instituţii de credit din Uniunea Europeană";
-
"Evoluţiile interne în context electoral, suprapuse elementelor menţionate anterior, pot amplifica volatilitatea mişcărilor de capital";
-
"Existenţa acestor riscuri şi incertitudini impune păstrarea unei atitudini prudente a ansamblului condiţiilor monetare";
-
"Se remarcă persistenţa deficitului de cerere agregată şi încetinirea dinamicii exporturilor";
-
"Se constată continuarea dezinflaţiei în linie cu prognozele băncii centrale, precum şi revigorarea moderată a activităţii de creditare, inclusiv ca efect al transmiterii semnalelor de politică monetară din ultimele luni".
Cea mai recentă şedinţă de politică monetară - sept. 2012
BNR decide să menţină "conduita prudentă" a politicii monetare, "reclamată şi de mediul extern incert, care, suprapus evoluţiilor interne asociate anului electoral, poate amplifica brusc riscurile asociate volatilităţii mişcărilor de capital şi a celor aferente cursului de schimb";
-
"Contextul extern a rămas volatil, marcat de incertitudini privind soluţionarea durabilă a crizei datoriilor suverane din zona euro şi evoluţia sistemelor bancare din anumite ţări europene, pe fondul înrăutăţirii perspectivelor creşterii economice la nivel mondial";
-
"În aceste condiţii, volatilitatea ridicată a aversiunii faţă de risc a investitorilor se menţine drept coordonată principală a mediului extern, cu influenţă asupra fluxurilor de capital";
-
"În plan monetar, se consemnează în continuare o slăbire a dinamicii creditului acordat sectorului privat, fiind de subliniat temperarea cu precădere a dinamicii împrumuturilor în valută";
-
"Evaluările recente relevă deteriorarea perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, cu precădere la nivelul preţurilor volatile".