Piaţa de învelitori a scăzut cu până la 10% de la începutul anului, dar producătorii speră ca teama de vremea rece să le accelereze vânzările

Autor: Andreea Neferu 02.11.2012

Piaţa locală de învelitori a stat anul acesta sub semnul incertitudinilor de pe plan politic, iar în primele nouă luni ale acestui an chiar a înregistrat o uşoară scădere, de până în 10%, spun jucătorii care activează pe acest segment, scrie revista Business Construct.



"Dacă perioada de primăvară a fost în regulă, înregistrând semne uşoare de revenire a pieţei, lunile care au urmat au fost incerte, fiind marcate şi de starea politică incertă, cu efecte directe asupra activităţii noastre", a declarat Andrei Sulyok, director general al produ­cătorului de materiale de construcţii Lindab România, subsidiara locală a grupului suedez cu acelaşi nume. El a apreciat că este evidentă segmentarea clienţilor pe produse şi servicii ieftine sau scumpe, varianta de mijloc fiind pe cale de dispariţie.

"Pe piaţa de acoperişuri, reabilitările începute au înain­tat spre finalizarea lu­crării, cu con­diţia să fi fost o nevoie stringentă", a adăugat Sulyok.

Piaţa de învelitori s-a ridicat anul trecut la circa 120-125 de milioane de euro şi circa 25 de milioane de metri pătraţi, potrivit estimărilor din piaţă.

"Din datele pe care le avem până în prezent, piaţa (de învelitori - n.red.) a înregistrat o scădere uşoară în compa­raţie cu anul trecut, sub două cifre. Din punctul de vedere al sezonalităţii, pe segmentul de învelitori toamna este cea mai activă perioadă, astfel că rămâne de văzut dacă piaţa va putea recupera în aceste luni diferenţa faţă de 2011", a spus şi Zoltan Szoke, sales director în cadrul Ruukki România pe segmentul de acoperişuri. Compania este subsidiara locală a gigantului finlandez Rautaruukki, unul dintre cei mai mari producători de so­luţii metalice la nivel european.

Compania a înregistrat pe segmentul de acoperişuri o creştere de peste 7% în primele trei trimestre comparativ cu anul anterior şi estimează că va încheia anul cu o creştere de 10%.

"În cazul Ruukki creşterea s-a datorat atât faptului că am luat din cota de piaţă a altor jucători, cât şi faptului că am vândut mai mult pe segmentul premium. S-au vândut mai multe sisteme complete, care includ tabla, dar şi sistemul de jgheaburi şi burlane şi toate accesoriile", a explicat Szoke.

Ruukki România a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 30 de milioane de euro, în creştere cu peste 50% faţă de anul anterior.

Finlandezii au pariat pe România în 2007, când au iniţiat cea mai mare investiţie greenfield a companiei din afara Finlandei. Scandinavii au realizat o fabrică la Bolintin-Deal, pe autostrada Bucureşti - Piteşti, investiţie care a atras fonduri de peste 35 mil. euro şi a devenit ulterior un hub de producţie european, aici fiind mutate în 2009 o parte din echipamentele fabricilor din Cehia şi Ungaria. Centrul de producţie de lângă Bucureşti, desfăşurat pe o suprafaţă de trei hectare, cuprinde trei secţii de pro­ducţie.

Pe de altă parte, Lindab deţine în România o unitate de producţie la Ştefă­neştii de Jos, în judeţul Ilfov, care are o capacitate de producţie anuală de 3,5 milioane de metri pătraţi de ţiglă metalică, 3,2 milioane de metri pătraţi de tablă cutată trapezoidală, un milion de metri pă­traţi de casete struc­turale şi 1.000 de kilometri de tubulatură de ven­tilaţie. De asemenea, compania mai are o unitate de producţie la Floreşti, judeţul Cluj, unde fabrică 800 de kilometri de tubulatură de ventilaţie pe an.

Compania are 105 angajaţi şi îşi comercializează produsele printr-o reţea de 200 de parteneri de distribuţie, dar şi prin intermediul celor 20 de centre logistice Lindab Regional.

Lindab are în România trei divizii: profiluri componente, ventilaţii şi buildings (hale metalice) şi a avut anul trecut o cifră de afaceri de 21,2 milioane de euro pe piaţa locală, potrivit Ministerului de Finanţe. Reprezentantul Lindab estimează că piaţa de învelitori pentru acoperiş va consemna anul acesta un declin total de 5-10% comparativ cu anul trecut, pe fondul scăderii numărului de autorizaţii de construire şi a numărului de proiecte industriale mari, precum şi atitudinii rezervate din piaţă.

"Putem spune că 2012 este «anul provocărilor» din toate punctele de vedere: atragerea clienţilor - proprietari individuali, finalizarea discuţiilor cu clienţii industriali, regândirea bugetelor, păstrarea unei structuri organizatorice optime pentru cererea existentă, planificarea pe o perioadă mai lungă de o lună, menţinerea profitabilităţii, eforturi de conştientizare a clien­ţilor pentru a nu renunţa la calitate în favoarea preţului şi altele", explică Sulyok.

În afară de segmentul de tablă tip ţiglă, pe care activează şi Lindab şi Ruukki, piaţa de acoperişuri mai cuprinde ţiglă din beton, ţiglă ceramică, bitum sau tablă ondulată.