Povestea lui Mohammad Murad, omul care a adăugat cuvântul ŞAORMA în limba română: Banii nu trebuie să te ridice undeva unde nu mai simţi nimic

Mohammad Murad a venit în România în 1982 din Liban ca să studieze medicina şi a ajuns după 30 de ani să fie unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară, să construiască şi să vândă peste 2.000 de apartamente, să dezvolte un lanţ de fast-food-uri şi să deţină o fabrică de pateuri. Cu toate acestea, medicul neurolog Mohammad Murad vorbeşte mai puţin despre bani şi mai mult despre fericire, milă şi dragoste.

IMEDIAT DUPĂ REVOLUŢIE, care l-a prins medic la spitalul Colentina, Murad s-a apucat să facă mici afaceri şi, încă de la început, relaţia lui cu statul a fost puţin mai încordată. Mai întâi a deschis o terasă în Regie, în 1990, dar într-o zi l-a vizitat primarul de atunci al sectorului 6, beat, şi i-a aruncat toate scaunele şi mesele în Dâmboviţa. "Am fost foarte supărat, dar un prieten român mi-a zis că aici există o vorbă potrivit căreia orice şut în fund e un pas înainte. În Liban nu există proverbul ăsta. Atunci am înfiinţat cu un român o firmă de import, care se numea Pisica Neagră. Românul a plecat cu toate actele şi banii. De atunci, pe unde merg, dacă trece o pisică neagră mă întorc din drum", îşi aminteşte Murad.

A urmat o a doua firmă, numită Prometeu. "Dacă nu iei vreo trei ţepe, nu eşti om de afaceri. Prima ţeapă a fost Pisica Neagră şi a doua Prometeu, prin care am făcut vreo cinci magazine în ţară şi apoi m-am trezit că asociatul meu, tot român, a luat ştampila şi a trecut spaţiile pe numele lui", spune omul de afaceri.

MURAD A AJUNS ÎN ROMÂNIA ÎN 1982 PENTRU STUDII, iar primii trei ani de medicină i-a făcut la Iaşi, după care şi-a continuat studiile la Bucureşti."În acei ani România era foarte interesantă, toţi oamenii se purtau ca şi cum ar ascunde ceva şi ar spune jumătate din cât pot spune. Erau foarte îngânduraţi, lipsiţi de iniţiativă, dar pe un fond pozitiv. Din prima zi nu m-am simţit străin în România. Primii trei ani de facultate i-am făcut la Iaşi, care e un oraş superb şi cu o cultură specială. Exista, faţă de astăzi, o mai bună pregătire a studenţilor. După trei ani de Iaşi am venit la Bucureşti", a adăugat el. Revoluţia l-a găsit lucrând ca medic stagiar la secţia de neurologie de la spitalul Colentina. A apucat să practice meseria de medic doar doi ani, dar spune că medicina l-a ajutat foarte mult în afaceri, pentru că a aplicat acelaşi mod de gândire pentru toate problemele pe care le-a avut pe parcursul anilor. Când ai o problemă, crede Murad, înseamnă că există o cauză care a dus la ea, apoi apar simptomele problemei, fie că e afacere sau relaţie interumană, sau relaţie cu statul. Odată stabilit diagnosticul, trebuie aplicat un tratament pe măsură, pe care să-l poţi urmări şi să ai o prognoză favorabilă.

CHIAR ŞI ÎN TIMPUL STUDIILOR, Murad a făcut mici afaceri în Bucureşti, aducând "una-alta" când venea din Liban. Omul de afaceri povesteşte că familia sa avea în Beirut o fabrică de confecţii. "Suntem nouă fraţi, toţi am făcut şcoli, iar trei sunt în România şi restul în Liban, Canada şi Australia. Am avut o educaţie de acasă, fără de care cred că e greu să te poziţionezi şi în afaceri, iar cea mai bună afacere pe care am făcut-o în ultimii 20 de ani e că m-am autoeducat."

Crede că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să iniţieze un proces împotriva altui om de afaceri sau altei persoane şi spune că grupul pe care îl conduce este printre puţinele cu peste 1.000 de angajaţi care au un număr de procese foarte mic. "Niciodată n-am uitat că sunt medic şi că fără milă şi bun-simţ nu poţi să fii corect. Am nişte valori pe care nu am vrut să le schimb - am făcut afaceri de zeci de milioane, am câştigat poate într-o zi şi 100.000 de euro, şi 200.000 de euro sau un milion, dar niciodată nu m-am simţit mai bine decât atunci când am operat, nu mâna întâi, un copil de 14 ani care venise cu peritonită. A trebuit să dau o şpagă de 20 de dolari atunci la spital ca să-mi dea mai mult ser fiziologic, ca să spălăm mai bine copilul. Pe vremea aceea erau cantităţi limitate de ser pentru fiecare operaţie. După operaţie, mama copilului m-a luat în braţe şi i-am spus că e totul perfect, iar când am refuzat şpaga de la ea a început să plângă şi atunci a ţipat la mine doctorul să iau cadoul.

Era vorba de o pungă de cafea, am luat-o ca să liniştesc mama şi a doua zi a fost un moment superb când m-am întors la spital şi l-am văzut pe acel pacient în picioare şi o mamă care avea o lacrimă de bucurie. Nu am uitat să fiu om şi niciodată nu voi uita. Banii niciodată nu trebuie să te ridice să ajungi undeva unde nu mai simţi nimic", explică Murad.

BOGĂŢIA ARE CULTURA EI, spune omul de afaceri. Mulţi cred că atunci când ai bani trebuie să te comporţi altfel. "Da, trebuie să te comporţi altfel - responsabil, să fii mai milos, să ştii să dai atunci când ţi se cere, dar mai ales când nu ţi se cere şi când simţi că e nevoie să dai, dar cultura bogăţiei nu trebuie să fie niciodată să te arăţi cu maşini luxoase sau cu şampanii de o mie de euro, deşi ai tot dreptul să faci orice vrei tu în limitele normalului şi ale bunului- simţ. Cred că 70% din populaţia României are impresia că omul de afaceri este bişniţar şi au în general o părere negativă, din cauza statului, care tot arată cu degetul spre noi. De câte ori politicienii au nevoie să câştige un vot în plus, lovesc în oamenii de afaceri, crezând că aşa se bucură lumea."

Cu toate acestea, spune că nu s-a gândit niciodată să-şi mute afacerile din România, pentru că nu îl leagă de România cifra de afaceri sau profitul. "Am rămas aici la în--ce--put pentru afaceri, după care
m-am îndrăgostit de o româncă, care mi-a schimbat mult viaţa şi m-am simţit legat şi prizonier al acestei relaţii, iar atunci când am început să mă simt puţin mai eliberat, m-am îndrăgostit de România", povesteşte Murad, care are două fete, de 10 şi 14 ani. Întorcându-se la Revoluţie, Murad susţine că a fost printre primii care au intrat în televiziune în decembrie 1989. "Am plecat din faţa CC la televiziune şi de acolo am mers să-l căutăm pe Ceauşescu în aeroport, cu un grup de opt maşini, dintre care două de străini. Când am ajuns la aeroport i-am zis unui prieten libanez: «Dacă se întoarce acum Ceauşescu, înţelege de ce fug românii după el să-l prindă, că le-a făcut rău, dar noi ce treabă avem cu el?», şi-atunci, în clipa aia, m-am întors acasă. Ca orice tânăr, simţeam bucuria oamenilor de pe stradă şi voiam să mă alătur acestei bucurii."

CÂŢIVA ANI MAI TÂRZIU, în 1992, a deschis Springtime, care a fost primul lanţ de restaurante şi s-a dovedit o afacere de succes. Primul magazin a fost deschis în Piaţa Victoriei. "Ţin minte că atunci când am deschis era Stolojan prim-ministru şi a ieşit din Guvern, a traversat strada şi a venit la restaurant. N-a mâncat nimic, dar m-a felicitat şi a plecat înapoi cu toată echipa. Dacă mă gândesc bine, atunci, pe vremea aia, oamenii politici erau mai apropiaţi decât acum şi mai umani. Acum s-au distanţat şi de populaţie şi de oamenii de afaceri. Atunci, ca om de afaceri, puteai să mergi la orice politician şi să pui o problemă. Acum, dacă încerci acelaşi lucru, ori nu eşti primit, ori spun că faci trafic de influenţă", spune omul de afaceri. Primele magazine au fost deschise cu banii strânşi din micile afaceri făcute între 1990 şi 1992. La începutul anului 1990 Murad dădea deja anunţuri în ziare de genul: "Cumpăr case şi apartamente în Bucureşti". Pe o casă în zona 1 Mai a plătit atunci 1.700 de dolari, iar apartamente a cumpărat cu 1.000 de dolari în Drumul Taberei. Le-am vândut ulterior de zece ori mai scump. Lanţul Springtime a ajuns acum la aproximativ 30 de restaurante.

Odată cu înfiinţarea primului restaurant, Murad spune că a reuşit să aducă un cuvânt nou în limba română. "Când am făcut Springtime, românii ştiau foarte mult despre kebabul turcesc. Ca să fac diferenţa între artele culinare arabe şi turceşti, am hotărât să schimb cuvântul kebab cu şaorma, cuvânt arăbesc care nu exista în limba română. Şi mă bucur că am putut să adaug un cuvânt în limba română. La început românii nu îl puteau citi, iar acum a ajuns un cuvânt superfolosit. Acum văd că şi turcii din România au început să-l folosească."

În 1998 a intrat în turism, când a cumpărat la licitaţie pachetul majoritar de la hotelurile Perla şi Majestic din Mamaia. Povesteşte că a deschis primul bufet suedez de pe litoral la hotelul Perla, unde "s-a trezit" cu 500 de mineri veniţi prin sindicate, care s-au simţit foarte jigniţi: "Cum, noi să ne servim pe noi singuri?".

"A fost mare scandal acolo, mi-au zis să plec din ţară, pentru că ei au venit la mare ca să fie serviţi, nu să se servească singuri. Toţi hotelierii veneau, se uitau şi se mirau. Cum adică să dau mâncare cât vrea turistul? A durat trei zile acest fenomen, cât au fost nemulţumiţi, timp în care i-am lăsat să aleagă, ori bufet suedez, unde îşi luau câtă mâncare doreau, ori să fie serviţi la mese, ca la orice restaurant. După trei zile toţi voiau bufet suedez." Ulterior, Murad s-a extins cu hoteluri la mare în Olimp, Neptun, Jupiter şi Năvodari. În 2005 a construit hotelul Phoenicia din Bucureşti. Acum, Murad are peste 5.000 de locuri de cazare în 11 structuri hoteliere din România, dintre care cinci în Bucureşti şi şase pe litoral. Dintre acestea, circa 1.700 de locuri sunt în Bucureşti. Anul viitor vrea să construiască două hoteluri de cinci stele la Năvodari, care vor fi urmate de alte două în următorii ani.

O a treia afacere dezvoltată de Murad a fost cea imobiliară, reuşind să construiască şi să vândă înainte de criză peste 2.000 de apartamente în Bucureşti şi în ţară. "Cu tot ce am câştigat din imobiliare am încercat să dezvolt reţeaua de hoteluri", spune el. Alături de turism, restaurante şi imobiliare, omul de afaceri libanez deţine şi fabrica de pateuri Mandy, la care a achiziţionat pachetul majoritar în 1999.
Din cei peste 2.000 de angajaţi cunoaşte după nume mai mult de jumătate şi crede că asta este o obligaţie morală, pentru că astfel omul devine mai loial. Majoritatea angajaţilor din hoteluri sunt femei. "Femeia e mai atentă şi mai responsabilă, şi asta se vede în viaţa noastră de zi cu zi. Noi am devenit foarte indiferenţi şi avem mult de lucrat aici, pentru că am ajuns să credem că este de ajuns să fii bărbat. Cred că Dumnezeu i-a dat femeii un lucru pe care nu-l are bărbatul - responsabilitatea, şi de aceea i-a dat ei sarcina să facă copii. Pentru că dacă bărbaţii ar face copii, sunt convins că jumătate dintre ei ar muri de foame", crede Murad.

IN ANII DE CRIZĂ N-A TĂIAT SALARII, dar a făcut disponibilizări. În construcţii, de exemplu, au mai rămas 10% din angajaţi, iar activitatea a fost stopată. La hoteluri politica a fost foarte elastică, iar tarifele au scăzut. Din acest motiv, gradul de ocupare a crescut la unităţile de la mare. Turismul, crede Murad, se bazează pe foarte multe detalii. "Orice chestie, cât de mică e, contează pentru turist. Aceste multe lucruri mici duc la un produs turistic de calitate. Serviciile înseamnă şi o cafea bună, un zâmbet frumos, un personal bine educat, o uniformă plăcută, un loc frumos, un confort în cameră... Deci totul contează, salteaua, cearşaful...", afirmă omul de afaceri. Pentru el e foarte important să observe turiştii şi comportamentul acestora şi, de multe ori, îşi petrece timpul printre ei. Ştie, astfel, ce îi nemulţumeşte şi ce ar putea îmbunătăţi Aşa a constatat că, în general, cele mai multe dintre cuplurile care vin pe litoral în concediu se ceartă în primele două zile. "Au mai mult timp liber împreu-nă şi încep discuţiile între ei. După două zile îşi dau seama că pierd cele mai frumoase momente din acel an. Deci 80% din cei care ajung pe litoral se ceartă în familie în primele două zile", spune Murad.

În timpul liber omul de afaceri face sport, călătoreşte, citeşte istorie şi politică şi iese cu prietenii. În rest, Murad spune că între un investitor cu mii de camere de hotel şi un director de companie bine plătit nu e mare diferenţă, ca nivel de trai. Ca să trăiască foarte foarte bine, spune Murad, unui român îi trebuie cel mult 10.000 de euro pe lună. Şi cu 5.000 de euro pe lună trăieşti confortabil şi nu ai nevoie de nimic. "Spunea cineva o vorbă, că banii pe care îi ai în viaţă sunt ăia pe care i-ai cheltuit, nu aceia pe care i-ai strâns şi pe care e posibil să nu-i mai poţi folosi, pentru că poate într-o secundă nu mai eşti. Eu am hotărât ca toate valorile materiale să le pun sub mine, ca să rămân eu. Şi să păstrez ce am. Aşa am fost când eram student şi aşa sunt şi acum", a spus omul de afaceri. Murad nu crede că banul trebuie să devină o ţintă în viaţa unui om, pentru că înseamnă că banul e mai puternic decât el, iar acel om este o persoană slabă. "Nu vreau să ajung la 70 de ani ca să-mi permit să mă relaxez şi să mă distrez. Cred că în fiecare zi mă distrez, în fiecare zi simt fericirea, iar peste 20 de ani dacă voi face afaceri, le voi face doar pentru mine şi sper ca românii să fie cât mai fericiţi, iar eu să fiu una dintre persoanele care au participat la fericirea acestor oameni."