CNAS a făcut, din iulie, cinci sesizări la DNA, privind nereguli la decontare şi cheltuieli

Sesizările au fost înaintate independent de verificările Curţii de Conturi şi ale Corpului de Control al premierului, potrivit CNAS.

Astfel, în 18 iulie, prima sesizare a vizat activitatea Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi şi a avut în vedere raportări de pacienţi care s-au prezentat în urgenţă, investigaţii multiple pentru acelaşi pacient sau la care valoarea analizelor era de până la şapte ori mai mare decât costul normal, precum şi servicii raportate, dar neefectuate. Raportările de pacienţi care s-au prezentat la urgenţă au venit de la 26 de furnizori de servicii şi au reprezentat 33 la sută din totalul cerut spre decontare. În privinţa decontării investigaţiilor, au existat şi cazuri când, pentru o radiografie, s-a cerut de 86 de ori mai mult.

În 27 iulie, CNAS a reclamat la DNA Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), pentru nereguli la decontarea de servicii neefectuate, nerespectarea procedurilor de achiziţie publică la închirierea unor spaţii (trei milioane de euro, spre exemplu, chirie plătită pe trei ani pentru sediul central) şi apariţia, la decontare, de poziţii în plus pe unele reţete.

CASMB a fost vizată şi de sesizarea din 18 septembrie, când CNAS a reclamat neînregistrarea în evidenţele contabile a unor creanţe de peste 78 de milioane de lei, gărzi efectuate fără să fie prevăzute în buget şi neaplicarea procedurilor de executare silită în cazul unor contribuţii datorate de persoane fizice.

În 22 octombrie, CNAS a sesizat nereguli privind implementarea cardului de sănătate electronic, reclamând că valoarea totală a investiţiilor (peste 53 de milioane de euro) ar fi una foarte mare.

În 24 octombrie, CNAS a sesizat DNA şi cu privire la investiţiile legate de Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), considerând că valoarea acestora ar fi crescut nejustificat, cu 60 la sută, în perioada 2002-2011.

Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contribuţiei trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale.

Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Reprezentanţi ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009 - trimestrul III 2011.

Corpul de Control va sesiza şi ANI, arătând că Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătăţii, a lucrat, în perioada 25 martie 2011 - 31 martie 2012, atât ca membru atât al Consiliului de Administratie al CNAS, cât şi în cadrul Consiliului de Administratie al companiei Antibiotice Iaşi, încălcând Legea 95/2006, care interzice membrilor CA al CNAS să deţina funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

Perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009 - 31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor.

A fost verificat modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea şi personalul Casei şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la angajarea şi efectuarea cheltuielilor la achiziţiile publice, precum şi prevederile legale privind managementul resurselor umane.

Inspectorii Corpului de Control au constatat că Adunarea Reprezentanţilor CNAS nu a mai fost constituită din 2005, fiind încălcate dispoziţiile din OUG 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În perioada 1 ianuarie 2009 - 31 martie 2012, preşedintele României şi foştii prim-miniştri nu au nominalizat reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al CNAS, ceea ce, arată inspectorii, contravine dispoziţiilor din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În perioada 16 iunie 2011 - 31 martie 2012, Consiliul de Administraţie al CNAS nu a funcţionat legal, deoarece a fost constituit doar din patru membri, şi nu din şapte, aşa cum prevedeau dispoziţiile legale. Cu toate acestea, în cadrul unor şedinţe extraordinare la care au participat, de regulă, doi-trei membri, au fost adoptate hotărâri cu încălcarea Legii 95/2006. Practic, întreaga activitate a CNAS a fost decisă de un număr de doi sau trei membri ai CA, care în perioada 16 iunie 2011 - 31 martie 2012 au luat 13 hotărâri, toate în cadrul şedinţelor extraordinare.

Pentru producerea pagubei, inspectorii consideră că sunt responsabili preşedintele CNAS, care nu a luat masuri în vederea organizării unei evidenţe complete a plătitorilor contributţei, stabilirii corecte a contribuţiei datorate, verificării corectitudinii şi realităşii declaraşiilor depuse în vederea determinării exacte a sumelor datorate de plătitori, şi ministrul Sănătăţii, care, în calitate de ordonator de credite, răspunde de realizarea veniturilor.

În trimestrul IV 2009, imediat după ieşirea PSD de la guvernare, Ministerul Sănătăţii a fost condus, cu titlu interimar, de Adriean Videanu (PDL), iar ulterior de Cseke Attila şi Ladislau Ritli (ambii de la UDMR).

"Corpul de Control al primului-ministru va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie, organul de urmarire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acţiunii de control privind activitatea CNAS. Fapta reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii de a îndeplini în mod defectuos obligaţiile legale în legătura cu organizarea evidenţei de plătitori, declararea, stabilirea şi controlul contribuţiilor, precum şi în legătura cu aplicarea sancţiunilor legale pentru neplata de către contribuabili a contribuţiilor datorate, cu consecinţa neîncasării la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii,, a sumei de 189.763.842,03 lei, reprezentând contribuţii aferente perioadei trimestrul IV 2009 - trimestrul III 2011, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzute de Codul Penal", potrivit Corpului de Control.

În luna mai, premierul Victor Ponta a semnat decizia de eliberare a lui Lucian Duţă (PDL) de la conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate şi l-a acuzat pe acesta că, înainte de a demisiona, a înaintat facturile de încasare a taxei claw-back, generând un risc al lipsei de medicamente.

El a anunţat că va cere Ministerului Sănătăţii şi organelor în drept să cerceteze toate activităţile fostului şef CNAS.

În replică la anunţul Guvernului privind sesizarea DNA, fostul preşedinte al CNAS, dr. Lucian Duţă, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că taxa clawback aplicabilă din iunie 2010 aduce la bugetul de stat venituri de 300 de milioane de euro pe an, iar producătorii de medicamente care nu au plătit această contribuţie trebuie să o facă începând cu 2009.

"Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanţa de Urgenţă 104 din octombrie 2009 şi care prevedea colectarea taxei clawback de la producătorii de medicamente, veniturile realizate din această taxă mergând exclusiv in bugetul Ministerului Sănătăţii. Această ordonanţă prevedea, de asemenea, că în termen de 15 zile de la emiterea ei, trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate", a spus Duţă.

Fostul preşedinte al CNAS a adăugat că, până la sfârşitul lui octombrie 2009, ministrul Sănătăţii de atunci şi preşedintele Casei trebuiau să emită aceste norme.

"Ministrul Sănătăţii de atunci, Ionuţ Bazac, împreună cu preşedintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu, trebuiau să emită aceste norme. Trebuie, totuşi să adaug că din punct de vedere insituţional CNAS nu are drept de iniţiativă legislativă, acestă sarcină aparţinând ministrul Sănătăţii", a susţinut Duţă.