Scandalul fraudelor bancare se extinde la "discretul" Fond de Contragarantare

Autor: Ciprian Botea 06.11.2012

Fondul de Contragarantare - o instituţie de care foarte puţină lume a auzit, dar care administrează active de 100 de milioane de euro - a emis garanţii pentru creditele acordate unor firme anchetate de DIICOT.



Scandalul fraudelor de 22 mil. euro în care au fost implicate sucursale ale BCR, BRD şi CEC a ajuns până la nivelul al doilea al mecanismului de garantare creat de stat pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) - Fondul Român de Contragarantare, care a efectuat deja o plată în contul unui credit contractat de o firmă al cărei nume apare în dosarul aflat pe masa procurorilor DIICOT.

Fondul de Contragarantare este o instituţie de care foarte puţină lume a auzit, dar care are sub administrare active de 100 mil. euro.

"A fost efectuată deja o plată în contul unei garanţii emise pentru una din firmele care apar în dosarul DIICOT. Dosarul de creditare a ajuns la noi pentru verificare în momentul efectuării plăţii şi acel dosar părea perfect şi nimeni nu ar fi putut bănui că este vorba de o fraudă. Dosarul complet de creditare ajunge la noi doar la efectuarea plăţii nu şi în momentul emiterii contragaranţiei", a declarat ieri Ioan Hidegcuti, preşedintele Fondului de Contragarantare.

Fondul de Contragarantare este mai puţin vizibil comparativ cu celelalte mecanisme de garantare a creditelor create de stat. Instituţia nu lucrează direct cu băncile şi emite practic scrisori de garanţie către celelalte fonduri de garantare - în acest caz către Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Cu alte cuvinte, dacă fondul de contragarantare a efectuat deja o plată, înseamnă că fondul de garantare a creditelor a despăgubit la rândul său banca. Hidegcuti nu a dorit să facă publică valoarea despăgubirii achitate de fond şi nici numele firmei implicate. Totuşi, din datele existente pe site-ul instituţiei firmele pen­tru care fondul a emis contragaranţii în ultimii trei ani şi ale căror nume apar în dosarul procurorilor DIICOT sunt Alram Servinvest Import Export, Ancuta SRL şi Doru-Mar Trans. Cele trei firme sunt controlate de Daniel Ruse şi Mihai Stan, identificaţi de procurori ca şefii grupării de fraudatori.

Potrivit datelor din rechizitoriul procurorilor, firma Ancuta SRL a obţinut în 2010 un credit de 3,1 milioane de lei de la CEC Bank, valoarea garanţiei acordate de Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în acest caz fiind de 2,4 milioane de lei.

Alram Servinvest Import Export a luat de la BRD un împrumut de 4,2 mil. lei, tot cu garanţia statului. Creditul nu a fost rambursat şi banca a trecut la executarea scrisorii de garanţiei. Fondul de Contragarantare ar fi putut plăti în oricare dintre cazuri despăgubiri de câteva sute de mii de euro. Hidegcuti spune că în situaţia în care instanţa dovedeşte că împrumuturile au fost acordate prin fraudă, instituţia pe care o conduce îşi va recupera banii. Teoretic, da­că a existat o eroare în procesul de analiză a riscului în interiorul băncii, aceasta tre­bu­ie să returneze banii Fondului de Garantare a Creditelor, care va efectua la rândul său plata către fondul de contragarantare.

La rândul lor băncile îşi pot recupera banii fie prin executarea clienţilor care au obţinut creditul prin fraudă, fie prin încasarea unor poliţe de asigurare în cazul în care se dovedeşte că frauda a fost facilitată de angajaţi ai băncilor. Mai mulţi angajaţi ai băncilor implicate în scandal au fost concediaţi şi sunt cercetaţi de procurori.

Printre persoanele anchetate se nu­mă­­ră pe lângă cei doi şefi ai reţelei şi pre­şe­dintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, şi vi­cepreşedintele BRD, Claudiu Cercel. Şa­ramet este şi membru în consiliul de supraveghere al Fondului de Contragarantare.

"Dacă întradevăr s-a produs o fraudă, aceasta a avut loc pe un vector paralel instituţiilor. Nu este vorba despre fraudă împotriva fondurilor publice", mai susţine Hidegcuti. El afirmă că în prezent instituţia solicită la orice dosar de plată primit de la fondul de garantare informaţii privind situaţia firmei în contul căreia trebuie efectuată plata.