Eikona şi „Vederea lui Dumnezeu”/ de Ziarul de duminică

Icoana bizantină - tradiţie şi modernitate

În perioada 6 - 8 noiembrie 2012, în cadrul Complexului Muzeal "Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia", a avut loc workshop-ul intitulat "Icoana bizantină - tradiţie şi modernitate" (foto 1), o iniţiativă a Grupului Eikona.

Scopul acestui eveniment a fost acela de a recupera şi consolida tradiţia est-europeană a icoanei bizantine şi de a o afirma în actualul context european.

Pe parcursul celor trei zile, invitaţii au realizat realiza câte o icoană de dimensiuni medii - 80cm / 70cm -, o compoziţie înscrisă în aria tematică Vederea lui Dumnezeu, într-o tehnică la alegere. Publicul a avut acces pe toată durata manifestării în spaţiul central de expunere al Complexului Muzeal Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, dedicat acestei acţiuni.

Vernisajul, care va cuprinde atât lucrările realizate în cadrul workshop-ului, cât şi alte două lucrări ale fiecărui participant, are loc azi, 9 noiembrie, ora 18.00.

Tot vineri, 9 noiembrie, în cadrul unei mese rotunde, participanţilor li se va oferi ocazia să-şi expună punctul de vedere cu privire la tema simpozionului, Icoana bizantină - tradiţie şi modernitate. La discuţiile ulterioare pot participa şi audienţii.

Grupul Eikona (www.eikona.ws) s-a constituit în anul 2009, cu scopul de a face cunoscută pictura bisericească de stil bizantin, fiind alcătuit din unsprezece cadre universitare care predau pictură bisericească în universităţi din Bulgaria, Grecia, România, Rusia, Serbia, Macedonia şi SUA. Grupul a iniţiat şi a organizat în plan internaţional un spectru larg de manifestări: ateliere deschise, simpozioane, cursuri, expoziţii, conferinţe.

Portrete ale naturii româneşti

Joi, 8 noiembrie 2012, ICR Lisabona a inaugurat la Muzeul Apei din capitala portugheză (Reservatório da Mãe d'Água das Amoreiras) expoziţia fotografică Retratos da natureza romena em Lisboa (foto 2)a tinerei artiste Irina Dumitraşcu. Expoziţia va fi deschisă publicului până pe data de 25 noiembrie, de luni până sâmbătă, de la orele 10:00 la orele 18:00.

Seria de fotografii prezentate de Irina Dumitraşcu este un posibil răspuns la dilema estetică a proporţiei şi perfecţiunii. Într-o epocă în care formele şi gusturile se schimbă rapid, în care omul modern este omul vitezei, dedicat doar propriei "agende", uitând să mai admire frumosul din jur, lucrările Irinei Dumitraşcu contrastează cu dinamismul contemporan. Ele pun în prim-plan natura, marginalizată prin urbanizare şi construcţii, accentuând forma perfectă şi perenitatea acesteia, alterată doar de intervenţia omului. Forma circulară a fotografiilor mizează tocmai pe această idee de perfecţiune a naturii.

Irina Dora Dumitraşcu este o tânără artistă din Cluj, absolventă a Universităţii de Artă şi Design (Cluj), departamentul de Fotografie. Pe parcursul studiilor a petrecut mai multe semestre la universităţi din străinătate (cum ar fi Universitatea de artă Mogoly-Nagy din Budapesta sau Academia de Artă şi Arhitectură din Praga). Din primii ani de studenţie, Irina a avut participări active la expoziţii atât în ţară cât şi în străinătate.

Puzzle Dinu Lipatti

În cadrul Festivalului "Zilele Lipatti", miercuri, 7 noiembrie, ora 19, la Aiurart (str. Lirei nr. 21, Bucureşti) a avut loc vernisajul expoziţiei Lipatti Foto Remix (foto 3) - o instalaţie interactivă de sunet şi imagine propusă de compozitorul Cătălin Creţu.
Expoziţia reuneşte imagini inedite din arhiva familiei Lipatti - 24 de fotografii alb-negru, în format 48x49 ce recompun, asemenea unui joc de puzzle, atmosfera, mediul familial, personal, în care activitatea de instrumentist şi compozitor a lui Dinu Lipatti s-a conturat şi s-a desăvârşit. Imaginile, păstrate ca suport pe negative din sticlă, au fost prelucrate din punct de vedere tehnic şi artistic cu ajutorul Şcolii de Poetică Fotografică "Francisc Mraz". În cadrul vernisajului expoziţiei, spectacolul fotografic va fi completat de cel de sunet şi imagine propus de compozitorul Cătălin Creţu.

La faute à Rousseau

Anul acesta, la trei secole de la naşterea marelui scriitor şi filozof Jean-Jacques Rousseau, Institutul francez din Timişoara a propus, în colaborare cu Universitatea de Vest, o abordare aparte a operei sale, aducând în faţa publicului, miercuri 7 nov., o serie de scurtmetraje realizate la Haute Ecole d'Art et de Design din Geneva (foto 4), completată de intervenţiile doamnelor Andreea Gheorghiu şi Ramona Maliţa, de la Universitatea de Vest.

A intersecta viziuni diferite, ale diferitor cineaşti internaţionali, cunoscuţi sau debutanţi, a fost o încercare colosală. Atemporale şi universale, opera şi viaţa lui Jean-Jacques Rousseau au fost terenul de uniune a acestor realizatori din universuri diferite, cărora le-a fost oferită mâna liberă să realizeze filme de 4 minute, în acelaşi timp surprinzătoare cât şi exaltante.

Arta în România marginală

Muzeul Naţional de Artă al României a găzduit miercuri, 7 noiembrie 2012, conferinţa Mitul naţional în România marginală. Adeziuni, împrumuturi şi delimitări în arta din Basarabia (1887-1930), susţinută de Igor Mocanu în cadrul expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930). În 1887 se întorc la Chişinău primii absolvenţi ai Academiei de Arte din Sankt-Petersburg. În 1894, Vladimir Okuşko (foto 5) fondează Şcoala Orăşenească de Desen din Chişinău. În 1903 apare, tot la Chişinău, Societatea Amatorilor de Artă. În 1909 Pavel Piskariov înfiinţează o şcoală particulară de meşteşugari. În 1918 este fondată Şcoala de Arte Frumoase, iar în 1921 Societatea de Arte Frumoase. Amintind reperele instituţionale care au conturat mişcarea artelor vizuale în spaţiul românesc periferic din 1887 până în 1930, Igor Mocanu urmăreşte evoluţia extrem de sinuoasă a artiştilor născuţi şi formaţi în Basarabia, marcaţi de ideologii diverse şi contradicţii identitare. Aceasta este cea de-a treia întâlnire dintr-un ciclu de conferinţe pe teme conexe expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 - 1930), deschise la MNAR în perioada 13 septembrie 2012 - 13 februarie 2013 (curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia).

Muzeul itinerant al copilăriei

Accademia di Romania in Roma a inaugurat miercuri 7 noiembrie expoziţia itinerantă (foto 6) "Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu"/"Infanzia. Tracce e tesori" (curator Lila Passima). Expoziţia e realizată de Muzeul Ţăranului Român în colaborare cu Institutul Cultural Român, Lebork Museum (Polonia) şi ARTEES Association (Francia). Proiectul expoziţiei, finanţat de Comisia Europeană, prevede realizarea unui muzeu virtual al copilăriei şi reuneşte obiecte, fotografii de arhivă, materiale privind tradiţii urbane şi rurale legate de copilărie. Începând cu iunie 2012 expoziţia a parcurs un traseu de onoare prin capitale europene precum Londra, Paris şi Madrid, în luna noiembrie va poposi la Roma la Accademia di Romania, iar în 2013 va ajunge la Stockholm, Varşovia şi Lebork. "Cât de mare poate fi un muzeu al copilăriei? Poate să încapă într-un buzunar, să ajungă până la nori, să taie lumea în două, să intre într-o poveste, să îl agăţi pe umeraş sau să fie şoptit în limba papelka, să spunem. Un lucru e sigur, toţi purtăm cu noi un muzeu al copilăriei, mereu cu uşile deschise, de la povestea ursitoarelor pînă la îngerii cu aripile tăiate. (…) În jocul nostru am ales mai multe cărări. Pe una din ele aducem mai aproape privirii noastre, o imagine mărită şi centrată pe câteva dintre ritualurile şi pragurile esenţiale care marchează şi de-limitează vârstele omului mic, fie el de la oraş sau de la ţară." (Lila Passima, fragment din prefaţa catalogului expoziţiei).

Evenimentele Darclée şi perpetuarea marilor tradiţi

Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée, de la Brăila, Festivalul ce-l acompaniază, Cursurile de Măiestrie Artistică oferite de marea soprană Mariana Nicolesco (foto 7), creatoarea şi sufletul acestor evenimente, constituie un reper major al culturii noastre contemporane. Într-o epocă în care, în atâtea împrejurări, declinul artei cântului subminează natura însăşi a spectacolului de operă, fondat pe sacralitatea vocii umane şi pe virtuţile ei magice, aceste manifestări reprezintă un reper, o perpetuare a marilor tradiţii care au făcut gloria unei arte care a subjugat publicul secole de-a rândul. 2000 de tineri din 47 de ţări s-au înscris din 1995 încoace la Concursul Darclée unde, laureaţi sau nu, au dobândit experienţă şi certitudini fundamentale privind vocea, cântul, arta interpretării, rigoarea stilului. Participanţii din acest an la Concursul şi Festivalul Darclée au strălucit în numeroase manifestări. Televiziunea Română (TVR2 Cultural) le consacră patru emisiuni ce vor fi difuzate de la orele 11,00 după cum urmează:

- duminică 4 noiembrie: Deschiderea Festivă şi Conferinţa Dr. Stephan Poen Omagiu lui Nicolae Herlea la 85 de ani ;

- duminică 11 noiembrie: Concertul Extraordinar Verdi - Wagner, pe Esplanada Dunării;

- duminică 18 noiembrie: opera Il Trovatore de Giuseppe Verdi;

- duminică 25 noiembrie: Gala Laureaţilor.