Bursa se teme că ar putea rămâne fără banii fondurilor de pensii dacă CSSPP le obligă să fie mai prudente cu cei 8,7 mld. lei ai viitorilor pensionari

Propunerea făcută de Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private de a exclude obligaţiunile fără rating, imobiliarele şi fondurile închise de pe lista investiţiilor pe care le pot face fondurile de pensii obligatorii a stârnit nemulţumirea conducerii Bursei de la Bucureşti (BVB) şi a brokerilor care susţin că astfel fondurile de pensii vor fi împinse să investească pe pieţele străine, iar dezvoltarea pieţei locale de capital va fi pusă în pericol.

Miza atragerii a câţi mai mulţi bani din activele de 8,7 miliarde de lei (1,92 mld. euro) de care dis pun fondurile de pensii obligatorii este uriaşă pentru bursa de la Bucureşti, în condiţiile în care nu mărul investitorilor activi este la minime istorice, iar rulajele zilnice cu acţiuni depăşesc cu greu cinci milioane de euro. Plasamentele fon durilor de pensii obligatorii în acţiuni tranzacţio nate la bursa din Bucureşti au ajuns la 700 mili oane de lei (155 mil. euro) la sfârşitul lunii septem brie. Această sumă ar putea scădea dacă Comisia de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private va aproba modificările propuse la norma 11 pe 2011 care a intrat în vigoare la începutul acestui an.

Comisia vrea să interzică fondurilor de pensii private obligatorii investiţiile în obligaţiuni care nu au rating de investment grade, în imobiliare, în fonduri închise de investiţii şi în fonduri de private equity. În prezent aceste investiţii sunt permise, în unele cazuri cu anumite limitări, iar în viitor ar putea fi permise doar fondurilor de pensii facultative unde contribuţiile sunt virate voluntar.

Motivaţia arbitrului de pensii este că investiţiile pe care le fac fondurile de pensii obligatorii trebuie să fie cât mai prudente şi sigure pentru că acestea vor plăti peste douăzeci de ani pensia la aproape şase milioane de români. Pe de altă parte, conducerea Bursei de la Bucureşti susţine că interzicerea investiţiilor în obligaţiuni care nu au rating de investment grade va împinge fondurile de pensii obligatorii să investească pe pieţele externe şi să contribuie astfel la dezvoltarea pieţelor şi a economiilor străine.

La sfârşitul lunii septembrie, fondurile de pensii obligatori aveau investiţii de 378 mil. lei (4,3% din active) în obligaţiuni corporative, majoritar străine.

"Doar Albania mai interzice fondurilor de pensii obligatorii să investească în obligaţiuni care nu au rating de investment grade. O astfel de măsură este un mesaj indirect dat fondurilor de pensii că mai bine investiţi pe pieţele externe, pentru că este aproape imposibil ca o companie românească să obţină din partea unei agenţii de rating calificativul de investment grade, în condiţiile în care nici România nu are investment grade la rating-ul de ţară", a spus Adrian Lupşan, vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

România a primit rating BB plus cu pers pectivă stabilă din partea agenţiei Standard & Poor's (S&P). România şi-a pierdut calificativul de investment grade de la S&P în 2008, iar ratingul de BB plus este folosit pentru obligaţiunile din categoria "junk".

Cu toate acestea, rating-urile date de agenţiile internaţionale nu mai sunt neapărat o garanţie a calităţii. Luni, 5 noiembrie, un tribunal din Australia a decis că agenţia Standard & Poor's a înşelat 12 consilii locale acordând rating de triplu A, cel mai mare posibil, unui produs financiar descris drept "grotesc de complicat" şi care s-a prăbuşit în valoare în mai puţin de doi ani.

Asociaţia Brokerilor a solicitat Comisiei să revizuiască proiectul de normă, calificând propu nerile "îngrijorătoare şi extrem de dăunătoare pentru piaţa de capital, cu impact negativ şi asupra susţinerii economiei româneşti".

"Sunt distruse, astfel, perspectivele compa-niilor româneşti în ceea ce priveşte finanţarea prin emisiuni publice de obligaţiuni, fondurile de pensii private fiind principalii potenţiali investitori în asemenea obligaţiuni", a declarat conducerea Asociaţiei Brokerilor într-un comunicat de presă.

Vicepreşedintele BVB a mai adăugat că interzicerea investiţiilor în imobiliare este o altă măsură dăunătoare, declarând că Comisia de Supraveghere pune pe acelaşi loc investiţiile în imobiliare cu cele în companii producătoare de tutun şi alcool, de asemenea interzise fondurilor de pensii. În prezent, nu există niciun fel de interdicţie sau limitare cu privire la investiţiile în imobiliare.

Fondul de pensii obligatorii al ING, cel mai mare din piaţă cu active de 3,3 miliarde de lei de la 1,7 milioane de participanţi, avea acţiuni la dezvolta torul imobiliar Impact în valoare de un milion de lei la sfârşitul lunii iunie. Dacă modificările la normă vor fi aprobate de consiliul CSSPP, fondul va trebui să vândă deţinerea.

"Cunosc argumentele Bursei de Valori pe care le calific drept naţionaliste pentru că nu sunt susţinute de argumente financiare. Fondurile de pensii obligatorii nu trebuie să investească pentru a dezvolta piaţa de capital, ci pentru a plăti pensia peste douăzeci de ani şi de aceea trebuie să facă investiţii prudente. Bursa a avut timp douăzeci de ani să dezvolte o piaţă de capital. Dacă pe piaţa locală de capital vor fi investiţii de calitate, atunci fondurile vor investi aici", a declarat Ion Giurescu, vicepreşedintele CSSPP.

Modificările au fost în dezbatere publică până pe 8 noiembrie, iar Comisia ar putea "îndulci" prevederea cu privire la investiţiile în obligaţiuni permiţând fondurilor să investească în obligaţiuni cu un nivel sub rating de ţară.

"Vrem să ajungem la un compromis cu Comisia de Supraveghere prin care aceste tipuri de investiţii să nu fie interzise, ci doar limitate", a mai spus Lupşan.

Nemulţumite de modificările Comisiei sunt şi fondurile de private equity, care au discutat ani de zile cu fosta conducere a CSSPP. Au reuşit să ob ţină un prag de 10% din activele fondurilor de pen sii stabilit de norma 11. Pentru scurt timp însă pentru că doar fondurile de pensii facultative, cu active de 17 ori mai mici decât fondurile obli ga torii, vor putea investi în fonduri de private equity dacă Comisia aprobă modificările la norma 11.

Participarea fondurilor de pensii obligatorii la dezvoltarea pieţei locale de capital şi indirect la creşterea economiei este o temă extrem de importantă pentru România în condiţiile în care statul trebuie să se împrumute de pe pieţele externe pentru a-şi acoperi deficitele iar companiile locale plătesc scump pentru a-şi finanţa activitatea prin credite bancare.

În Polonia, unde investiţiile pe bursele externe au fost drastic limitate, participarea fondurilor de pensii la dezvoltarea pieţei locale de capital în cea mai mare din Europa Centrală şi Est a fost posibilă pentru că statul a derulat un ambiţios program de privatizare prin bursă, companiile private nu s-au temut să se listeze şi nici să se împrumute prin obligaţiuni, astfel că fondurile de pensii au avut o ofertă largă de opţiuni în care să investească.

În România însă, unde nu s-a mai listat o companie din 2008 iar în toamna acestui an s-a încheiat cu succes prima ofertă de obligaţiuni corporativă din ultimii trei ani, dimensiunea tot mai mare a fondurilor de pensii ar putea deveni un pericol pentru dezvoltarea pieţei de capita. Statul trebuie să listeaze companiile energetice şi numărul de companii private listate trebuie să crească pentru ca fondurile de pensii să aibă cât mai multe opţini locale de investiţii.

Un efect advers al fondurilor de pensii obligatorii în creştere pe o piaţă de capital în scădere este că lichiditatea pe bursa de la Bucureşti ar putea să scadă şi mai mult.

Fondurile de pensii sunt investitori pe termene lungi de timp, sumele pe care le primesc lunar în conturi fiind folosite pentru a acumula acţiuni sau obligaţiuni. Unii manageri de fonduri de pensii au ales să investească pe burse străine motivând decizia prin lipsa locală de oportunităţi. Plasamentele pe pieţele externe ale fondurilor de pensii private erau în valoare de 626 milioane de lei (7,2% din active) la sfârşitul lunii septembrie, din care 261milioane de lei reprezintă valoarea investiţiilor în acţiuni străine.