WSJ: Start-up-urile din tehnologie din Europa de Est au motive de optimism

Dacă o hartă a Europei ar fi iluminată în funcţie de atenţia primită de sectorul IT în fiecare ţară, atunci Marea Britanie şi statele baltice ar străluci puternic. Franţa ar fi o licărire, iar ţările mediteraneene ar fi destul de întunecate. O lumină caldă ar veni din Turcia şi Rusia, însă cea mai mare parte din Europa Centrală şi de Sud-Est ar fi acoperită de o pătură neagră, scrie The Wall Street Journal.

Poate că Polonia ar reuşi să răzbată cu mici licăriri de lumină, dar centrul Europei ar rămâne în întuneric. Însă pătura ascunde o regiune cu talent incontestabil unde lucrurile încep încet să prindă formă. Evenimentul Pioneer's Festival, organizat recent în Palatul Hofsburg din Viena, a oferit un decor spectaculos în care antreprenorii şi investitorii în companiile start-up din regiune să iasă la lumină.

Pentu a construi un ecosistem, este nevoie de trei piese esenţiale: talent (atât ingineresc cât şi antreprenorial), acces la finanţare şi cultura care să-l susţină. O moştenire, poate singura benefică, a anilor de represiune sovietică a fost concentrarea puternică pe inginerie şi matematică. "Universităţile produc mai mulţi ingineri decât orice altă specializare", spune Liuben Belov, care conduce fondul de investiţii Launchub din Bulgaria. "Când Bulgaria era în blocul sovietic, s-a concentrat pe industriile de tehnologie înaltă. Încă din anii 1970 ţara este un centru high-tech."

Adel Zakout, CEO al OpenBuildings, companie bazată în Sofia, s-a întrebat dacă specialiştii locali, deşi foarte bine pregătiţi din punct de vedere tehnic, sunt potriviţi pentru viaţa antreprenorială. "Cei mai mulţi programatori vin din studiouri de producţie sau agenţii. Nu au cultura start-up-urilor sau a inovaţiei", explică el.

Poate că deficitul de management puternic este în fapt unul din factorii cei mai potrivnici creşterii, este de părere Max Niederhofer, partener la firma de venture capital Accel Partners. "Ce construim noi aici? Dacă construim campioni locali, atunci talentul local este bun. Dacă încercăm să construim companii de rang global, atunci avem multe de făcut."

Cultura politică pare să fie un obstacol major. Atât Bulgaria cât şi România continuă să dea bătăi de cap Uniunii Europene din cauza cadrului legal anticorupţie. Croaţia, stat candidat la aderarea la UE, are de asemenea probleme, spune antreprenorul Ivo Spigel, din Zagreb.

"Elita politică din Croaţia nu a oferit niciun ajutor, ci s-a ocupat în general de propriile interese. Acest lucru a frânat dezvoltarea ţării", se plânge Spigel, care contrastează atitudinea guvernului ţării balcanice cu cea a Estoniei, unde politicienii ştiau ce este mai bine pentru ţara lor.

Spigel spune totuşi că a început să apară o nouă generaţie de politicieni şi oameni din administraţie care înţeleg sectorul high-tech. Antreprenorul este optimist că aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, programată pentru iulie 2013, va oferi un stimul pentru acest sector încă incipient. "Toate start-up-urile din întreaga fostă Iugoslavie se vor muta la Zagreb. Sper să devenim un centru regional important", spune Spigel.

Multe din problemele de care se plâng antreprenorii din regiune se întâlnesc în toată Europa: lipsa finanţării, pieţele fragmentate, diferenţele de cultură. Totuşi, există şi semnale încurajatoare. "Am început să vedem o inversare a exodului de specialişti. Se pare că sunt mulţi bulgari în poziţii importante la Google şi la alte companii, care acum se întorc acasă", arată Zakout.

Antreprenorul indică şi costurile reduse ca un motiv bun pentru a deschide o companie în regiune. "Bulgaria este cu mult mai ieftină decât Marea Britanie sau Germania. Acesta a fost unul din motivele pentru care am realizat investiţia. Am strâns două milioane de dolari prin Seria A de finanţare (prima emisiune de acţiuni a unei companii start-up, n.r.) şi activăm de 18 luni, iar încă mai avem mult cash. Avantajele sunt clare", spune Zakout.