ING prognozează o creştere economică de 1,6% anul viitor, un curs mediu de 4,55 lei/euro, dar o inflaţie în creştere

Autor: Mădălina Dediu Panaete 09.11.2012

ING estimează pentru anul viitor o creştere economică de 1,6%, un curs mediu de 4,55 lei/euro şi o inflaţie mai ridicată decât ţinta BNR, de 3,5%(±1%), a declarat Vlad Mus­calu, economist se­nior la ING Bank, la emi­siunea ZF LIVE.

După un an groaznic, cu o creş­tere a preţu­rilor la alimente din cauza secetei, BNR a decis să mărească prognoza de inflaţie pentru 2012 la 5,1% şi la 3,5% (±1%) pentru anul viitor.

"Noi (ING - n. red.) credem că vom avea o inflaţie uşor mai scăzută de 7% în primul semestru din 2013", a spus Muscalu.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat că politica mone­tară va fi întărită prin controlul lichidităţii interne şi că nivelul inflaţiei este temporar, fiind temperat de deficitul de cerere. Acest lucru îl face pe economistul ING să creadă că BNR va fi surprinsă din nou şi că va lua măsuri de întărire a politicii monetare (majorarea dobânzilor) şi în viitor.

Muscalu e de părere că ţinta de inflaţie "deosebită de scăzută" a BNR de anul viitor nu poate fi uşor atinsă datorită volatilităţii preţurilor alimentare, România având în trimestrul III un nivel de creştere al preţurilor de 33%, cel mai ridicat din UE.

"Practic, în cei zece ani de când avem ţinte de inflaţie rata de succes a fost de 20%. Estimările ING arată că ţintele de inflaţie vor fi ratate şi anul acesta şi anul următor", mai spune economistul.

Va avea România creştere economică în 2013?

Comisia Europeană (CE) a refăcut prognoza de creştere econo­mică pentru Uniunea Europeană şi pentru România. Astfel, se estimează că la nivelul UE, creşterea economică în 2013 va fi de 0,1%, faţă de 1%, cât era prognozat iniţial, iar pentru România se preconizează un avans de 2,2% al economiei.

"Pentru noi acest lucru (anunţul CE - n. red.) nu a fost o noutate pentru că au fost semnale în ultimele două săptămâni de la Banca Centrală a Germaniei, de la Banca Centrală Europeană (BCE), privind o înrăutăţire a situaţiei economice din Germania în trimestrul IV", a spus Muscalu, adăugând că nici ING, nici majoritatea analiştilor nu luau în considerare această situaţie.

ING estimează că economia României va creşte doar cu 1,6% în 2013, banca fiind puţin mai pesimistă decât celelalte instituţii.

"Atunci când facem prognoza de creştere economică pentru România, noi (ING - n. red.) ne uităm la prognozele pe care le fac colegii noştri pentru zona euro, iar ei au redus prognoza de la 1% la 0% încă din luna octombrie", a menţionat el.

Încetinirea economică din UE este cauzată de performanţele econo­mice slabe din sudul Europei, care încet, încet s-au extins şi în nordul con­tinentului pe fondul scăderii cererii. Toate constrângerile bugetare se văd acum în cererea agregată de la nivelul întregii zone.

În ultima săptămână, leul s-a apreciat vizibil faţă de moneda europeană, ajungând până la un nivel de 4,5 lei/euro şi este a 11-a zi consecutivă când moneda naţională are o cotaţie mai bună.

ING pune aprecierea uşoară a leului din ultimele zile pe seama acţiunilor Băncii Naţionale din piaţa valutară, deşi acest lucru nu este un lucru sigur. Muscalu se întreabă cât va mai continua BNR să "umble" la cursul de schimb. "După calculele noastre, s-a folosit mai mult de jumă­tate de miliard în luna precedentă (octombrie - n. red.) pentru a susţine moneda naţională şi credem că această sumă vine pe fondul schimbărilor de valută făcute de Ministerul de Finanţe din titlurile de stat emise recent", spune Muscalu.

El estimează un curs valutar de 4,65 lei/euro pentru finalul acestui an, iar pentru finalul anului următor prognozează o oarecare revenire a cursului, la un nivel de 4,5 lei/euro. Însă ca medie pentru anul 2013, el aşteaptă o cotaţie de 4,55 lei/euro. Nivelul maxim al cursului a fost de 4,62 lei/euro, înregistrat în luna august, în timpul crizei politice.

E greu ca România să funcţioneze fără capital străin, luând în considerare că statul rulează un deficit de 2,2-2,5% din PIB, iar sectorul privat rulează şi el tot în acest ritm, deficitul de cont curent fiind mai mare decât cel bugetar, e de părere economistul.

"Cât timp avem un deficit de cont curent de 3,5-4% din PIB şi deficit bugetar de doar 2%, înseamnă că şi sectorul privat a intrat pe deficit", a spus Muscalu.

ZF Live De luni până vineri de la 10:00 la 11:00 pe www.zf.ro