MApN susţine că nu a modificat cerinţele iniţiale pentru mutarea unităţii militare din Cetatea Arad

În informarea transmisă de Ministerul Apărării Naţionale, în urma afirmaţiilor primarului din Arad, Gheorghe Falcă, potrivit cărora Guvernul a blocat demilitarizarea Cetăţii Aradului prin creşterea pretenţiilor financiare, se arată că diferenţa de valoare a investiţiilor pe care trebuie să le facă municipalitatea într-o altă bază militară este dată doar de creşterea cursului euro-leu.

"Faţă de cerinţele iniţiale stabilite prin notă, Ministerul Apărării Naţionale nu a adus alte completări sau modificări, singura diferenţă de valoare a lucrărilor de investiţii fiind datorată cursului euro/leu între data iniţierii documentaţiei şi situaţia actuală", precizează sursa citată.

MApN arată că "în perioada preliminară adoptării HG 1100/2010 s-au purtat discuţii între reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale şi cei ai Primăriei Arad, concretizate în protocolul nr. A 4 162/2010 şi nr. 17278/2010, în care sunt menţionate responsabilităţile celor două instituţii şi condiţionările impuse de minister pentru transferul imobilului 1187 Arad Cetate".

"În aceste documente nu sunt stabiliţi indicatori economico-financiari sau limite ale acestora referitor la valoarea lucrărilor de investiţii ce trebuie realizate de autoritatea publică locală în imobilul 718 Arad Gai. Consiliul Local al municipiului Arad a adoptat HCL nr. 139/2010, prin care a avut în vedere prevederile protocolului sus-menţionat şi şi-a asumat obligaţiile din acesta", precizează MApN.

Totodată, ministerul arată că "la verificarea efectuată în luna iunie 2012, reprezentanţii Consiliului Local al municipiului Arad nu au putut pune la dispoziţie documente sau informaţii concrete referitoare la demersurile efectuate pentru realizarea de locuinţe prin ANL", respectiv 250 de locuinţe care urmau să fie atribuite militarilor.

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, declara, miercuri, într-o conferinţă de presă, că există un blocaj în preluarea Cetăţii Aradului, care găzduieşte Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, de la Ministerul Apărării Naţionale, pentru că au fost ridicate pretenţiile financiare la o sumă pe care municipalitatea nu şi-o permite.

"Avem un Guvern care, în loc să construiască, demolează. Demolare înseamnă modificări de proiecte, întreruperi de lucrări. Înregistrăm încă o dată un blocaj în ceea ce înseamnă preluarea cetăţii, ceea ce ne va împiedica să solicităm fonduri europene pentru reabilitarea acestui important obiectiv în perioada 2014-2020", spunea Falcă.

El afirma că Guvernul a transmis recent Primăriei un proiect de modernizare a unităţii militare de la marginea oraşului, din cartierul Gai, în care ar urma să se mute Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, care ocupă cetatea. Conform acestui proiect, costurile sunt de 17 milioane de euro.

"Noi am făcut studiul de fezabilitate pentru modernizarea unităţii militare din Gai, în urma căruia s-au estimat costuri de şapte milioane de euro, bani pe care municipiul Arad putea să îi aloce din bugetul local, eşalonat, în 2013 şi 2014. Numai că acum avem un alt Guvern, care ne-a trimis un nou proiect, care prevede construirea a 14 clădiri noi pe lângă modernizarea fostei unităţi militare, proiect care presupune costuri de 17 milioane de euro", spunea el.

Falcă adăuga că, potrivit înţelegerii semnate cu fostul ministru al Apărării Gabriel Oprea, municipalitatea a alocat un teren pentru construirea a 250 de locuinţe ANL care să fie destinate militarilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Batalionului mixt româno-maghiar.

Totodată, conform înţelegerii, s-a mai alocat un teren pentru amenajarea unui poligon unde să aibă loc exerciţiile militare.

Falcă spunea că în noile condiţii impuse de Executiv nu poate spune când va fi introdusă Cetatea Aradului în circuitul civil, ca obiectiv turistic internaţional.

Autorităţile arădene încearcă de 22 de ani să obţină demilitarizarea cetăţii şi introducerea în circuitul turistic internaţional, însă abia în 2010 Guvernul a aprobat un proiect în acest sens.

În 25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci Gabriel Oprea a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a Cetăţii Aradului către autorităţile locale.

Potrivit protocolului, MApN va demilitariza cetatea din centrul oraşului şi o va transmite municipalităţii, însă doar după ce administraţia locală va aloca fondurile necesare pentru lucrările de reabilitare a unei unităţi militare aflate în conservare şi situată în cartierul Gai, la periferia oraşului.

Falcă declara, la vremea respectivă, că cetatea este între primele zece din Europa ca suprafaţă şi că, astfel, are un mare potenţial turistic, fiind amplasată şi în vecinătatea Ştrandului Neptun, cel mai mare din România.

Cetatea Aradului, construită în stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, este una dintre puţinele de acest tip din Europa care a rămas perfect conservată. Obiectivul ocupă o suprafaţă de 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcţiile existente ocupă 150.000 de metri pătraţi.

Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicată pentru apărare din ordinele Împărătesei Maria Tereza, iar legenda spune că piatra necesară pentru ridicarea ei a fost adusă de la Jimbolia, din mână în mână, acţiune la care ar fi participat mii de ţărani, mulţi dintre ei murind în timpul lucrărilor.

În ultimele decenii, cetatea a fost ocupată de Armată, servind drept cazarmă militară.

În 1998, specialişti din România şi din străinătate au realizat studii privind reconversia civilă a Cetăţii Aradului.

Începând cu anul 2003, CL Arad a solicitat Guvernului mutarea unităţii militare şi transmiterea cetăţii în administrarea locală.