Tallinn, capitala Estoniei, va fi de la anul prima capitală europeană care oferă transport public gratuit

La fel ca un elev perfecţionist care vrea să compenseze pentru faptul că este mic de statură, Estonia încearcă mereu să iasă în evidenţă. Această ţară baltică de doar 1,3 milioane de locuitori a fost primul stat din lume care a introdus votul online şi care a oferit internet public gratuit. Estonia a fost şi prima dintre fostele republici sovietice care a adoptat moneda euro. La exact doi ani după acest eveniment, pe 1 ianuarie 2013, capitala Tallinn va deveni cel mai mare oraş din lume şi prima capitală care să ofere transport public gratuit tuturor locuitorilor săi, scrie Financial Times.

Poate părea nefiresc ca un promotor al pieţei libere ca Estonia (ţara a primit cu braţele deschise investitorii străini, a introdus o cotă unică de impozitare şi a privatizat rapid sectoarele principale ale economiei) oferă acum ceva care aduce aminte de socialismul de stat. Însă aşa cum este normal în politica baltică, chestiunea transportului gratuit este mai complexă decât pare la prima vedere.

Poziţia autorităţilor urmează întocmai linia europeană când face referire la coeziune socială, crearea de posibilităţi şi preocuparea pentru mediu, după cum a explicat primarul Edgar Savisaar la o conferinţă dedicată iniţiativei, în octombrie. "Familiile cu venituri mici sau medii şi cu copii au suferit mult în timpul recesiunii, iar transport public gratuit le va oferi mai multă mobilitate, va permite şomerilor să fie mai uniţi şi va promova comerţul deoarece consumatorii se vor putea mişca mai liber", a spus Savisaar.

Probabil că primul indiciu că politica locală joacă un rol cel puţin la fel de important ca generozitatea municipală a venit când Savisaar a declarat că un primar al unui oraş scandinav i-a spus "nu aveţi idee cât i-aţi incitat pe cei din opoziţie şi cât de agitaţi ne-aţi făcut pe noi".

Criticii spun că primarul umblă după voturi cu autobuzul gratuit

Introducerea transportului public gratuit a fost aprobată printr-un referendum local în luna martie a anului trecut, când 75% din locuitorii capitalei estoniene s-au exprimat pentru această iniţiativă. Procentul nu a fost şi mai mare pentru că oponenţii primarului, inclusiv cei din coaliţia de guvernare, refuză categoric să voteze pentru orice propunere semnată de Savisaar. Aceştia consideră transportul public gratuit o iniţiativă populistă, gândită pentru a-i întări susţinerea în rândurile pensionarilor şi a altor grupuri cu venituri reduse, inclusiv un număr mare de etnici ruşi.

Criticii arată că, din moment ce bugetul Tallinnului este dependent de rezidenţii înregistraţi care plătesc impozitul local pe venituri, transportul gratuit pentru rezidenţi (şi nu pentru turişti sau navetişti care vin din localităţi limitrofe) va deturna fonduri de la alte oraşe cu nevoi mai mari.

Primarul a respins această ipoteză. "Nimeni nu va pierde bani, ba chiar baza noastră de venituri va fi îmbunătăţită în urma acestei decizii. Nu este adevărat că transportul public gratuit va fi plătit de cei care nu locuiesc aici şi de şoferi", s-a apărat Savisaar. "Potrivit estimărilor noastre, în jur de 20-40.000 de oameni locuiesc în oraş dar nu sunt înregistraţi ca rezidenţi. Nu m-aş mira să văd că mai multe persoane se vor muta în Tallinn ca rezultat al acestei iniţiative."

Oricare ar fi motivul adevărat din spatele transportului public gratuit, decizia din capitala Estoniei este fără îndoială o mutare curajoasă care duce conceptul la un nou nivel. În prezent, cel mai mare oraş care oferă un serviciu comparabil este Aubagne din sudul Franţei, dar care are doar un sfert din populaţia de 400.000 de oameni a Tallinnului. Un raport realizat de Departamentul de Ştiinţe ale Transportului din Institutul Regal al Tehnologiei din Suedia (KTH) de-abia îşi poate ascunde entuziasmul faţă de "experimentul care oferă o oportunitate unică de a investiga impactul unei asemenea decizii."

"Obiectivele principale ale acestei măsuri sunt impulsionarea trecerii de la transportul cu automobilul propriu la cel public, îmbunătăţirea mobilităţii şomerilor şi a grupurilor cu venituri mici, şi majorarea încasărilor din impozite locale prin încurajarea cetăţenilor să se înregistreze ca rezidenţi ai Tallinnului", arată raportul KTH, care totuşi omite să menţioneze ceea ce criticii văd ca obiectivul cel mai important, anume realegerea lui Edgar Savisaar la primărie.

Tallinn va fi un deschizător de drumuri

Implicarea suedezilor nu numai că dă impresia imparţialităţii academice, dar va produce şi date cu adevărat folositoare, deoarece experienţa altor localităţi în domeniul transportului public gratuit nu se apropie de a reprezenta un îndrumar în acest domeniu.

De exemplu, micul oraş belgian Hasselt a început să ofere transport gratuit cu autobuzul în 1996. "În prima zi, numărul de călători a crescut de la 1.000 la 8.000 şi a rămas la acest nivel", a spus Marc Verachtert, administratorul oraşului. "Am oferit mobilitate multor persoane. Înainte de această iniţiativă, un sfert din vizitatorii spitalelor veneau foloseau autobuzul; apoi această cifră a crescut la trei sferturi", a adăugat Verachtert, care a recunoscut că înainte ca autobuzele să fie gratuite el nici nu se urcase în vreunul. De atunci, Verachtert a devenit un fel de propovăduitor al ideii.

Însă în Tallinn, care are o reţea bine dezvoltată de tramvaie, autobuze şi troleibuze cu rute de peste 700 km, şi unde transportul public este gratuit deja pentru mai multe grupuri sociale (doar 8% dintre pasageri plătesc costul întreg al biletelor), o evoluţie similară este improbabilă, potrivit viceprimarului Taavi Aas.

"Calculele noastre arată că numărul pasagerilor va creşte cu circa 15% în primele luni. Nu este niciun pericol ca reţeau să fie supraîncărcată", crede Aas.

Aas a explicat şi că în multe oraşe europene, transportul public primeşte deja subvenţii importante. În Tallinn, veniturile din vânzarea biletelor acoperă doar 30-40% din bugetul anual al transportului, iar subvenţionarea restului nu ar fi o măsură atât de drastică pe cât pare. Oraşe precum Viena, unde biletele pe liniile interne costă chiar şi un euro, oferă practic deja transport gratuit. Din fericire pentru Savisaar, acest cost de un euro înseamnă că nu Viena se poate lăuda că este prima capitală unde oamenii merg gratis cu autobuzul.