Agricultorii s-au apucat de „bugetat“ anul viitor. „Sunt premise ca producţia agricolă să fie mai mare“

Agricultura, o piaţă care aduce an de an 6%, adică 10-11 mld. euro, în PIB şi care în 2011 a ţinut în spate creşterea economică de 2,5%, a frânat brusc în vară după ce rând pe rând rapiţa, floarea-soarelui sau porumbul au capitulat în faţa secetei. Pe fondul rezultatelor slabe, din conturile producătorilor de cereale şi plante oleaginoase au dispărut 1,5 miliarde de euro. Primele informaţii venite din câmp arată însă că rezultatele de anul viitor vor fi pe plus, dar în lipsa irigaţiilor totul rămâne dependent de vreme.

"Aş vrea să subliniez că 2011 a fost un an excepţional. Mai mult sau mai puţin, în 2012 suntem la un nivel mediu. Ceea ce în­seamnă că nu trebuie să ne uităm la 2011 ca la un an obişnuit, de fapt a fost unul dintre cei mai buni ani din ultimele trei decenii". Aceasta a fost declaraţia făcută de preşedintele Traian Băsescu despre rezulta­tele din agricultură după întâlnirea cu oficialii FMI şi ai Băncii Mondiale. Care este însă situaţia din teren şi care sunt aşteptările marilor jucători pentru anul viitor?

Antreprenorii şi managerii din agri­cul­tură, fie că gestionează ferme de grâu sau porumb, fie că sunt la conducerea unor case de comerţ cu cereale sau distribuţie îngră­şă­minte, pesticide sau seminţe, spun la unison că agricultura nu poate aduce mai mult economiei fără irigaţii sau investiţii în ferme.

"La 8 milioane de hectare de teren cât are România şi o producţie de 5-6 tone la hectar, o medie relaxantă într-o ţară precum Franţa sau Polonia, se pot face 40 de milioane de tone de cereale. Anul acesta noi am făcut sub 20 de milioane de tone. Sigur putem face mai mult, dar nu fără irigaţii. Producţia agricolă se poate dubla cu uşurinţă, dar cu anumite investiţii în irigaţii", a explicat Monika Puiu, directorul din România al traderului austriac de materii prime agricole VA Intertrading şi al dea­lerului de utilaje agricole NHR Agro­partners.

La o recoltă de cereale de 40 de milioane de tone de cereale şi la un preţ mediu de 200 euro/tonă, în economie ar intra 8 miliarde de euro.

În lipsa unei infrastructuri extinse de irigaţii, un astfel de obiectiv rămâne doar pe hârtie în condiţiile în care la primele semne de secetă rezultatele se văd imediat în teren. Acest lucru s-a simţit mult mai clar în evoluţia din acest an a recoltelor de porumb, floarea-soarelui sau rapiţă, trei dintre culturile cele mai expuse la secetă.

Pe tot parcursul verii aceste trei recolte au fost fără irigaţii o pradă uşoară în faţa secetei şi a temperaturilor ridicate. Rezultatul? Un minus de 1 miliard de euro pentru fermierii care au mizat pe porumb şi alte 350 de milioane de euro dispărute din conturile celor care s-au expus pe cultura de floarea-soarelui şi rapiţă.

În total valoarea cumulată a celor mai importante cinci producţii agricole, respectiv grâu, porumb, orz, rapiţă şi floarea-soarelui, s-a redus în acest an cu o treime ajungând la 3 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF.

Minusurile vin şi în condiţiile în care bilanţul investiţiilor în irigaţii din ultimii cinci ani este zero, iar suprafaţa irigată pe piaţa locală este de numai 120.000 de hectare, adică sub 2% din totalul suprafeţelor disponibile.

Adrian Porumboiu, antreprenorul din spatele grupului Racova din Vaslui, unul dintre cei mai mari jucători din agricultură, cu afaceri de peste 150 de milioane de euro anual, spune că este puţin probabil ca pierderile de anul acesta să continue şi anul viitor având în vedere că primele informaţii venite din câmp sunt optimiste.

"Dacă anul trecut era un an normal ar fi fost extraordinar, dar nu a fost să fie aşa. Sunt toate premisele ca pentru anul viitor producţia agricolă să fie mai mare şi să susţină din nou economia. Pe câmp acum rapiţa şi grâul au răsărit şi au şi înfrăţit, iar anul trecut pe vremea asta nu era deloc aşa", a spus Porumboiu.

În primăvară trecut producătorul a fost nevoit să reînsămânţeze cu porumb şi floarea soarelui 6.000 de hectare de teren dedicate iniţial rapiţei pentru că seceta i-a pus la pământ această cultură.

Cu toate acestea el a reuşit să îşi ţină pe linia de plutire rezultatele în condiţiile în care evoluţia preţurilor a şters o parte din pierderile în volum ale recoltelor. De altfel, mulţi dintre fermieri au reuşit să se pună la adăpost cu ajutorul preţurilor care au crescut odată cu aşteptările tot mai pesimiste privind producţiile. Spre exemplu, dacă anul trecut preţul grâului a fost de 700-800 lei/tonă, în această vără cotaţia a sărit până la 1.000-1.100 lei/tonă.

"Cei care au investit în tehnologii de producţie au făcut profit. Nemulţumirea a venit din faptul că la începutul anului fermierii şi-au făcut pe hârtie anumite estimări de profit, după care s-au trezit cu producţii mai mici. Şi anul viitor ce va conta va fi tot vremea", a spus Ştefan Gheorghiţă, directorul general al producătorului francez de seminţe agricole Caussade Semences, cu afaceri de 17 milioane de euro anul trecut.

El spune că rezultatele dezastruoase pentru recolta de rapiţă pot fi un semn de alarmă pentru producătorii agricoli din România. "Nu aş recomanda expunerea masivă pe rapiţă. Eu aş merge anul viitor pe floarea soarelui pentru că se aşteaptă preţuri bune. O oportunitate sunt şi producţiile de nişă precum năutul, fasolea sau măzărea".

Declinul producţiei agricole din acest an vine după ce recoltele fermierilor români s-au încadrat pe o pantă ascedentă începând cu 2007, momentul în care în conturile lor au început să intre subvenţiile de la Uniunea Europeană. Impactul "injecţiilor" financiare de la Bruxelles s-a văzut imediat în creşteri de productivitate. Astfel, dacă în 2007 agricultura contribuia la PIB cu 7,2 miliarde de euro, creşterile treptate au făcut ca anul trecut acest sector să aducă în PIB 13,6 miliarde de euro.

Recoltă de grâu mai mică cu o treime

Fermierii au strâns de pe câmp în această vară în total 4,7 milioane de tone de grâu, mai puţin cu o treime decât producţia record din 2011. Declinul a fost determinat în cea mai mare măsură de condiţiile meteo precare din toamna anului trecut, dar şi ca urmare a temperaturilor ridicate din primăvară. Cu toate acestea, fermierii au anunţat că deşi producţia a scăzut cantitativ, calitatea acesteia este mai bună.

Deşi recolta a înregistrat o pierdere semnificativă în volum, evoluţia în sens invers a preţurilor a salvat aproape în întregime încasările fermierilor. Astfel, dacă anul trecut valoarea recoltei de grâu a fost de aproximativ 1,1 miliarde de euro, vara aceasta fermierii au încasat la nivel de economie numai cu 100 milioane de euro mai puţin, potrivit estimărilor ZF.

Dezastru la porumb

Porumbul a fost puternic afectat în acest an de secetă şi de temperaturile ridicate pe întreg parcursul verii, perioadă în care plantele se află în plin proces de creştere. Rezultatele s-au văzut în toamnă atunci când fermierii au colectat doar 4,7 milioane de tone de porumb, cu 60% mai puţin decât rezultatul record din 2011. Impactul unei recolte mici de porumb se vede atât în conturile fermierilor, cât şi în afacerile jucătorilor din industria zootehnică pentru că această materie primă este folosită pentru hrana animalelor.

În cazul porumbului pierderile cantitative nu au putut fi contrabalansate de creşterea preţurilor, astfel că valoarea producţiei de porumb va coborî anul acesta cu 50% la 1 miliard de euro.

Orzul a dat primul semnal pentru evoluţia preţurilor

Mai protejat de secetă, orzul a dat primul semnal pentru evoluţia preţurilor după ce cu câteva săptămâni înainte de finalizarea recoltării cotaţia acestei materii prime agricole a ajuns la aproximativ 1.100 lei/tonă, cu circa 40% peste preţurile din aceeaşi perioadă din 2011. Situaţia din primăvără de pe piaţa orzului a fost atipică în condiţiile în care preţul acestei materii prime agricole este în general sub cotaţia grâului. Creşterea preţului la orz a venit pe fondul aşteptărilor pesimiste privind recolta. Datele arată că producătorii au strâns în hambare şi silozuri 0,8 milioane de tone de orz şi orzoaică, cu o treime sub rezultatele din 2011. Evoluţia recoltei şi a preţurilor pentru orz afectează direct afacerile crescătorilor de animale, ale producătorilor de furaje, dar şi ale jucătorilor din industria berii sau din cea de morărit şi panificaţie.

Floarea-soarelui s-a uscat sub arşiţă

Floarea-soarelui, o cultură agricolă, care a adus anul trecut 600 mil. euro în economie, va pune în conturile fermierilor în acest an cu 15% mai puţin după ce temperaturile ridicate din timpul verii au dus în jos productivitatea pentru această materie primă agricolă.

Datele arată că fermierii au strâns în toamnă numai 1,2 mil. tone de floarea-soarelui după ce în 2011 producţia a fost de 1,6 mil. tone. Ca urmare a unei recolte în scădere preţurile s-au încadrat pe o tendinţă de creştere astfel ajungând la vârful de 2.100 lei/tonă. Spre comparaţie, anul trecut aceeaşi cantitate de floarea-soarelui se tranzacţiona şi pentru 1.400-1.500 lei/tonă.

Evoluţia preţurilor şi a recoltei de floarea-soarelui impactează direct afacerile producătorilor de ulei vegetal. Pe piaţa locală a uleiului vegetal jocurile sunt făcute de grupuri multinaţionale precum Sofiproteol, Bunge sau Cargill.

Pierdere aproape totală la rapiţă

Cea mai mare parte a fermierilor care au mizat în acest an pe rapiţă au fost nevoiţi să renunţe la recolte şi să reînsămânţeze suprafeţele dedicate iniţial acestei culturi cu porumb sau floarea-soarelui. Totul s-a produs pentru că seceta de toamna trecută a pus la pământ plantele. Astfel, în primăvară fermierii care au ajuns la final cu rapiţa au reuşit să recolteze în total puţin sub 100.000 de tone, de şase ori mai puţin decât în 2011. Pe fondul deficitului de producţie preţurile au avansat cu 40%, dar evoluţia nu a avut un efect semnificativ asupra rezultatelor financiare. Valoarea producţiei de rapiţă este evaluată acum la aproximativ 50 de milioane de euro după ce în 2011 fermierii au scos 350 milioane de euro din aceeaşi cultură.