Vladimir Epstein: „Târgul Gaudeamus rămâne un reper al pieţei editoriale româneşti”/ de Stelian Ţurlea

La 21 noiembrie se deschide noua ediţie a Târgului de Carte Gaudeamus. Nimeni mai potrivit să vorbească despre acest eveniment decât Vladimir Epstein, directorul executiv al Târgului. Născut la Cernăuţi în 1949, absolvent al Facultăţii de Filosofie, apoi al Academiei de Studii Economice - marketing publicitar -, Epstein are o experienţă managerială de circa 27 ani în iniţierea, proiectarea, dezvoltarea şi promovarea unor evenimente naţionale sau internaţionale de tip: conferinţe, expoziţii, seminarii, lansări, conferinţe de presă. Lucrează la Radio România din 1993, este profesor asociat la catedra de Comunicare ;i Relaţii Publice a Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti. Din 1994 se ocupă, ca director executiv, de Târgul de Carte Gaudeamus.

- Domnule Vladimir Epstein, de câţiva ani, în preajma marii manifestări culturale de la Romexpo, ne întâlnim şi avem un dialog. Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură 2012 se va desfăşura săptămâna viitoare, între 21 şi 25 noiembrie. Înainte de toate, ce aduce nou această a 19-a ediţie, în primul rând în cifre?

- Înainte de cifre, înainte de toate, cel mai spectaculos mi se pare faptul că această a nouăsprezecea ediţie se întâmplă. Că peste 400 de participanţi au găsit resursele pentru a onora invitaţia deja tradiţională a Radio România de întâlnire cu publicul cititor, la sfârşit de noiembrie. Că, deşi sabia lui Damocles îi ameninţă pe mulţi dintre ei, sub forma creditelor bancare, insolvenţei sau chiar a falimentului, perseverează în zona culturii scrise. Stau dovadă cele peste 600 de evenimente (anunţate până acum, dar lista e încă deschisă) pe care le interpretez ca pe un gest de miraculoasă rezistenţă în această perioadă dificilă. Este o investiţie care ne onorează, dar ne şi obligă să creăm un eveniment de calitate, la standarde corecte.

Noutăţile ediţiei stau sub semnul multiculturalităţii şi al diversităţii: Moldova, ca invitat de onoare, Italia ca partener privilegiat, prezenţe în premieră din Estonia, Rusia şi Norvegia, Centrul Internaţional de Drepturi de Autor, expoziţii interactive. Aş face o sumară trecere în revistă şi a reperelor tradiţionale ale Gaudeamus-ului: Concursul Naţional de Lectură "Mircea Nedelciu", Invitaţi de nota 10: Olimpicii României, proiectul "Cărţile se întorc acasă", Bursa Educaţia, Salonul de Carte pentru Copii "Ion Creangă", prezenţele deja consacrate la târg: Delegaţia Valonie-Bruxelles şi Grecia.

- Cum se face că Târgul de carte Gaudeamus rămâne moment de vârf al anului editorial şi cultural în România chiar şi în perioade de criză?

- Târgul Gaudeamus rămâne, în primul rând, un reper al pieţei editoriale de la noi. Indiscutabil, este unul dintre evenimentele culturale de top, poate cel mai important din peisajul culturii scrise. Printre târgurile de carte care s-au înfiinţat şi desfiinţat în aceşti 19 ani, Gaudeamus a păstrat un mesaj constant, adresat multor categorii de public, cu standarde cel puţin bune, cu o bună credibilitate. Gaudeamus este însă, în primul rând, târg de carte şi este cu adevărat un moment de vârf al pieţei editoriale din România. E vorba, evident, de vânzări directe către public, dar şi de o multitudine de contracte şi achiziţii de la biblioteci, difuzori de carte şi librării, cumpărarea şi vânzarea de copyright-uri. Cred că am depăşit cu bine perioada romantică a târgului şi ne îndreptăm spre un eveniment adaptat cerinţelor pieţei de carte, cu o latură profesională din ce în ce mai vizibilă. Fără a uita vreo clipă de publicul nostru, în jurul căruia construim evenimentul, căutând şi promovând în permanenţă interactivitatea. Cafenele literare, expoziţii de fotografii, documente sau istoria tiparului, spaţii de evenimente sunt amplasate strategic în târg, ca să ofere vizitatorilor momente de respiro sau, dimpotrivă, de conectare la pulsul pieţei de carte.

- Profesioniştii plasează Târgul de carte Gaudeamus între primele 10 din Europa. Cum reuşiţi această performanţă? De care dintre "competitorii" dvs v-aţi apropia cel mai mult ca imagine?

- În România, asistăm de mulţi ani la un paradox. Târgul Gaudeamus este cotat, aşa cum spuneţi, în primele zece târguri de carte din Europa, în timp ce piaţa de carte, se ştie, este una din cele mai slabe de pe continent. Se spune că un târg de carte nu poate fi cu mult mai bun decât piaţa pe care evoluează. În această interpretare, aş afirma că succesul târgului Gaudeamus reflectă mai degrabă potenţialul, decât realitatea pieţei de carte româneşti. Cât timp va reuşi să îşi menţină standardele, atmosfera şi echipa, Gaudeamus are şanse foarte bune să existe în continuare şi să evolueze. Direcţia în care încercăm să îndreptăm târgul este profesionalizarea şi o mai bună conectare la piaţa internaţională. Pe aceasta din urmă o văd, mai degrabă, realizându-se indirect, prin transformarea într-un reper al Europei centrale şi de sud-est, atractiv astfel pentru editorii din restul Europei. E un statut la care aspiram de ceva vreme, însă, din păcate, conjunctura generală nu ne e favorabilă. În ceea ce priveşte "competitorii", când vorbim de imagine sau atmosferă, primul târg care îmi vine în minte este Salonul de Carte şi Presă de la Geneva.

- Va mai fi o ţară invitată de onoare şi în acest an? De ce?

- În acest an, acest statut va reveni Republicii Moldova. A existat un cumul de întâmplări care au condus, în mod firesc, către această decizie. Ştiaţi că Societatea Română de Radiodifuziune a deschis anul trecut un post de radio la Chişinău? Sau că foarte mulţi editori îşi tipăresc volumele în Republica Moldova? Nemaivorbind de viaţa culturală care pulsează dincolo de Prut, însă prea departe de ochii cititorilor şi presei de la noi. Sau de cele câteva edituri din Moldova care activează pe piaţa românească, plasându-se în top 20 alături de cele mai importante edituri din România.

- În ce va consta în acest an dialogul intercultural?

- Nu mai trăim de mult într-o lume cu graniţe rigide, impermeabile, iar Gaudeamus este un loc unde frontierele se estompează până la invizibilitate. Avem, pentru al treilea an consecutiv, un invitat de onoare - Moldova, ceea ce înseamnă o punere în valoare a culturii româneşti în integralitatea sa, o deschidere în ambele direcţii, o vizibilitate maximă oferită dialogului între culturile noastre. Italia va fi partenerul privilegiat al ediţiei. Pentru prima dată la un târg de carte din România, vom propune profesioniştilor un Centru internaţional de drepturi de autor! 10 agenţii literare europene au confirmat deja prezenţa la Gaudeamus pentru a stabili întâlniri profesionale cu editori, autori, traducători şi agenţi literari români. La acestea aş adăuga evenimente profesionale de calibru, cum sunt cele propuse de Ambasada Norvegiei şi NORLA - Literatura Norvegiană în Străinătate şi Institutul Francez.

- Târgul de carte Gaudeamus este un brand. Cât de greu este să păstrezi la cote înalte un brand ?

- De multe ori m-am întrebat, ipotetic vorbind, ce ar însemna să cotăm târgul la bursă. Un exerciţiu de imaginaţie interesant... Revenind - valoarea unui brand este greu de estimat/ evaluat, mai ales pe o piaţă cu multe turbulenţe cum e piaţa noastră editorială. În plus, nu e un secret pentru nimeni că a ţine "sus" un brand e şi o chestiune financiară. Or, se ştie că Târgul Gaudeamus e organizat cu austeritate şi cu respect pentru banii expozanţilor şi ai publicului. În aceste condiţii, e de remarcat faptul că târgul şi-a păstrat corectitudinea şi verticalitatea, urmând îndeaproape valorile instituţiei care îl organizează - Radio România.

- Aţi fost întrebat de multe ori, chiar şi eu v-am întrebat anii trecuţi: Cum de n-aţi obosit organizând an de an Gaudeamus? E doar iubirea de carte sau şi dorinţa de a depăşi mereu limite?

- Oboseala de Gaudeamus se uită repede: imediat ce trece târgul, parcă se şterge cu buretele. Şi atunci, din nou, preia ştefeta provocarea, noutatea. Asta mă motivează să continuu. Asta, şi echipa care s-a construit în jurul meu, o echipă tânără, însă cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul organizării de evenimente. M-am simţit întotdeauna un soldat cultural într-o armată în care ofiţerii sunt scriitorii, editorii, traducătorii, graficienii. Şi un soldat merge până la capăt. Plus că momentan nu am altceva mai interesant de făcut.

- Se vorbeşte tot mai mult de cartea electronică. Credeţi că va sosi un moment în care cartea tipărită va pierde teren în favoarea cărţii electronice? Vă imaginaţi şi un Târg d ee- book-uri?

- În ceea ce priveşte viitorul industriei cărţii, sunt adeptul coexistenţei. Între cartea tipărită şi cea pe suport electronic, între difuzarea de tip clasic - în librării şi la târguri de carte şi cea online. E suficient să ne uităm la ţările dezvoltate, spre modelul cărora tindem şi la care vom ajunge mai devreme sau mai târziu, şi vom vedea că industria cărţii, chiar la nivelul acela, îşi caută permanent echilibrul între tradiţie şi noile tehnologii. Personal, fac parte dintre cei care apreciază cartea foşnitoare (expresia nu îmi aparţine, dar îmi place enorm), pentru care târgul e mai mult decât un cadru în care se întâlnesc cererea şi oferta. Îmi place să răsfoiesc şi să adulmec mirosul de cerneală proaspătă, să simt pe buricele degetelor atingerea prietenoasă şi răbdătoare a hârtiei, să mă întâlnesc cu prieteni pe care nu i-am văzut demult, să beau o cafea ascultând venind, de undeva din târg, vocile invitaţilor la lansări. Aşa că nu, nu îmi pot imagina un târg de e-book-uri.

- Ce ar trebui să ştie mai mult şi mai mult doritorul să intre la Târgul de carte Gaudeamus 2012?

- Într-un registru practic, aş reaminti celor care intenţionează să viziteze târgul în acest an, faptul că va fi deschis, inclusiv duminică, până la 8 seara. Şi că am pregătit şi în acest an abonamente pentru cei care doresc să revină în zile diferite. Nu de alta, dar Gaudeamus dă dependenţă. Gaudeamus înseamnă o experienţă unică: să respiri acelaşi aer cu personalităţi culturale de prim rang, să le ceri autografe, să alergi de la un eveniment la altul, să nu ratezi nimic şi pe nimeni. Te învăluie cu o atmosfera molipsitoare şi îmbătătoare, iar marea de cărţi îţi face sufletul să trepideze.

Şi, neapărat, să pună ceva bani deoparte pentru cărţi. Că de aceea e târg...