Proiectul „Campioni în business“ şi-a desemnat câştigătorii pentru anul 2012: Ce lecţii se pot învăţa de la antreprenorii români care au supravieţuit cu brio crizei . GALERIE FOTO

Peste 30 de antreprenori locali au primit titlul de "campioni" în business anul acesta, în cadrul celei de-a cincea ediţii a proiectului "Campioni în Business" realizat în fiecare an de Ziarul Financiar în parteneriat cu fondul de investiţii Enterprise Investors, cea mai mare bancă locală - BCR, firma de audit şi consultanţă fiscală PwC şi Fundaţia Triple Helix, prin care antreprenorii români care au cunoscut o dinamică spectaculoasă în ultimii doi ani. Din 2008 - anul în care a început acest proiect - şi până în prezent, mai bine de 100 de antreprenori români au fost premiaţi pentru modul în care au reuşit să îşi gestioneze afacerile în aşa fel încât să se menţină pe profit şi în cei mai dificili ani pentru economia românească.

"Este foarte important să facem nu doar ceea ce ne place, ci să facem cu plăcere ceea ce facem", acesta este mesajul transmis celor care vor să devină antreprenori de către Mihai Miron, proprietarul Ropharma (un business în industria medicamentelor de peste 90 de milioane de euro), care a fost desemnat antreprenorul anului în 2011. De asemenea, consecvenţa şi urmărirea obiectivelor de business sunt alte caracteristici ale unui bun antreprenor.

"Riscurile businessului diferă de la o perioadă la alta, iar în anii 1990 pot spune că erau mai mari decât astăzi din cauza faptului că, cel puţin în domeniul farmaceutic, erau încă multe legi neabrogate. De altfel, tot atunci, fluctuaţia cursului leu/dolar era mult mai mare în timpul evenimentelor politice, nu aşa cum este acum. Astăzi, dacă cursul ajunge la 4,6 chiar 4,7 este un mizilic, am trecut şi prin încercări mai grele. Trebuie să învăţăm din ceea ce am făcut şi să ne asumăm riscuri foarte bine calculate", a spus Mihai Miron, prezent la gala de desemnare a campionilor în business la nivel naţional şi a celor din regiunea Munteniei, desfăşurată miercuri seară în Bucureşti. El spune că, în acest an, businessul său s-a aliniat planificărilor, însă aşteaptă să se desfăşoare evenimente politice pentru a se putea pronunţa cât mai bine, pentru că businessul Ropharma depinde foarte mult de alocarea bugetară pentru cheltuielile de sănătate.

Despre riscurile cu care se confruntă antreprenorii a vorbit şi Mircea Tudor, fondatorul MB-Telecom, o companie care a câştigat marele premiu la Salonul de invenţii de la Geneva cu un sistem de radiografiere a camioanelor numit Roboscan.

"Riscuri există în orice afacere, chiar şi în cazul uneia foarte simple, cum este cumpărarea şi vânzarea portocalelor. În cercetare alocăm bugete de milioane sau chiar zeci de milioane de euro pentru proiecte cu orizont de patru sau cinci ani, deci vorbim despre un risc foarte mare. Însă dacă un business este bine gestionat şi evaluat în mod inteligent, de cele mai multe ori acest risc este atenuat de succesul afacerii", a spus Mircea Tudor.

Poate de una dintre cele mai grele încercări în business a avut parte Doina Cepalis, cea care conduce businessul Te-Rox Prod, care iniţia lucra în lohn în domeniul textil şi care ulterior a început să producă huse şi centuri de siguranţă pentru scaunele auto destinate copiilor, ajungând de la un om "disperat că i-a dispărut piaţa" în 2007 la campionul desemnat antreprenorul anului în 2010.

"Riscuri în momentul punerii pe picioare a unei afaceri sunt, mai ales în cazul meu, pentru că sunt exportator şi pentru că mă confrunt cu o piaţă foarte puternică a Europei de Vest. Mi-am asumat şi îmi asum riscuri imense, pentru că piaţa consumului se di­minuează, iar eu trebuie să am avantaj competiţional, în contextul în care companiile vest-europene au deja o experienţă în spate şi tehnologie mai avansată. Astfel, eu trebuie să creez dependenţa pe piaţă pentru produsul meu", a afirmat Cepalis. Ea a mai spus că a renunţat la clienţii pe care îi aveam în Italia pentru a încerca să le ofere sprijin şi altor antreprenori care nu aveau piaţă în Moldova.

"Ştiam deja ce înseamnă umilinţa, ce înseamnă să nu te crediteze băncile, să nu creadă nimeni în proiectele tale şi am profitat de oportunitatea de a îmi reprofila businessul şi de a finanţa furnizorii pe care i-am găsit în Moldova prin statutul de acţionar minoritar în cadrul acestora. I-am tehnologizat şi i-am atras în ecosistemul meu care acum are în jur de 350 de angajaţi în patru companii al căror unic client sunt chiar eu", a mai spus Cepalis. Ea a mai spus că a vrut să construiască la un moment dat o fabrică de mase plastice în Londra, însă a vrut să continue dezvoltarea alături de cei care lucrează în compania sa şi numai în zona Moldovei.

"Vreau să rămân în Moldova pentru că, de ce să nu recunoaştem, forţa de muncă este ieftină şi pentru că din punct de vedere economic nu stau bine, iar eu vreau să ajut la creşterea economică din regiune", a spus ea.

Mihai Miron (proprietarul Ropharma - farmacii, distribuţie şi producţie de medicamente - şi antreprenorul anului în 2011), Mircea Tudor (proprietarul firmei MB-Telecom, care a realizat un sistem de radiografiere a camioanelor numit Roboscan şi care a primit un premiu special la gala campionilor din 2011) şi Doina Cepalis (fondatoarea producătorului de accesorii textile Te-Rox Prod şi antreprenorul anului în 2010), au povestit, în cadrul unei discuţii moderate de Irina Anghel-Enescu (Triple Helix) ce strategii de supravieţuire au aplicat în criză, cum şi-au reorientat businessurile şi ce sfaturi au pentru tinerii antreprenori care vor să înceapă o afacere

Antreprenorii nu trebuie să renunţe niciodată la inovaţie, să nu ajungă să sufere de sindromul "mi-a ajuns" şi, odată ce au învăţat ceva, să se dezveţe şi să înveţe din nou, acestea ar mai fi câteva din sfaturile pe care campionii români în business le au pentru tineri.

"Eu am început şi un al doilea business, care a plecat de la cumpărarea unei ferme pentru a nu fi demolată şi a continuat cu achiziţionarea altor două ferme, cu înfiinţarea unei fabrici de lapte praf şi cu deschiderea unei linii de distribuţie a laptelui praf pentru copii în farmacii. În prezent, am ajuns la 100 de litri de lapte produşi de o vacă pe zi, deci pot spune că am transformat hobby-ul într-un business. Puterea exemplului ajută mult, pentru că odată cu extinderea mea şi cu combinarea producţiei de fermă cu cea vegetală, apoi a producţiei de medicamente, în zona Sibiului a mai apărut un alt producător de lactate şi alte şapte fabrici de profil", a mai spus Mihai Miron de la Ropharma.

Antreprenoriatul nu este doar o simplă etichetă, ci reprezintă stâlpul economiei contemporane, este soluţia-cheie pentru dezvoltarea acesteia, este de părere şi Joyce O'Connor, invitatul special al galei "Campioni în busines", care este preşedinte emeritus în cadrul Colegiului Naţional al Irlandei.

"Antreprenoriatul contribuie din punct de vedere economic la creşterea competitivităţii, ajută la crearea de noi locuri de muncă şi chiar la crearea unei identităţi şi a sentimentului de libertate. Antreprenorii sunt cei care le oferă oamenilor locuri de muncă, nu guvernul. În Irlanda am reuşit să creăm o societate antreprenorială, iar cei care vor să îşi dezvolte afaceri merg pentru şase luni în Silicon Valley pentru a vedea cum funcţionează sistemul într-un loc de înaltă pregătire şi li se cere să dezvolte businessuri similare celor de acolo în Irlanda", a spus O'Connor.

Proiectul "Campioni în business" a început din dorinţa de a scoate la lumină acei antreprenori care în perioade de criză pot să crească şi să-şi adapteze business-urile.

Lista Campionilor În Business din 2012

"Prin proiectul «Campioni în business» am vrut să arătăm că există antreprenori care reuşesc să aibă rezultate deosebite care nu le-au fost recunoscute în mod public", a spus Cristian Nacu, partener în cadrul Enterprise Investors.

Antreprenorii sunt coloana vertebrală a oricărei economii, pentru că sunt creatori de valoare, inovatori, adaptabili, agili, crede Vasile Iuga, country managing partner al firmei de audit PwC.

"Antreprenorii reprezintă şansa României de a reporni motoarele creşterii economice si de a-şi lua soarta în propriile mâini, depinzând mai puţin de investiţiile străine şi de finanţările atrase din afară şi mai mult de inventivitatea proprie şi de resursele locale. 40% dintre clienţii PwC România sunt companii antreprenoriale, iar eu am avut personal privilegiul de a vedea de-a lungul timpului cum câteva dintre aceste companii evoluează din jucători locali în lideri naţionali sau chiar jucători pe piaţa europeană", a spus Iuga.

Cu toate acestea, percepţia românilor despre antre­pre­noriat este negativă, având în vedere că dintr-un studiu realizat de firma de cercetare Daedalus rezultă că 65% dintre români cred că antreprenorii se îmbogăţesc pe spi­narea angajaţilor.

"În România există concepţia potrivit căreia ne confruntăm cu un deficit al modelelor de business, dar uneori cred că nu ştim unde să ne uităm. Vorbim foarte mult despre criză, iar super-eroii acesteia nu vor mai fi in­ves­tiţiile străine, ci antreprenorii locali, cei care nu se mul­ţu­mesc cu modul în care funcţionează lucrurile în prezent şi vor o schimbare", a spus Irina Anghel-Enescu de la Triple Helix. "Întreprinderile mici şi mijlocii sunt primele care s-au adap­tat la criză, pentru că antreprenorii sunt vizionari, con­tinuă să recruteze, să inoveze şi să se dezvolte", a ex­plicat şi Emilian Croitoru, director reţea corporate în cadrul BCR.

Cinci ani de premiere a campionilor in business

2008 a fost anul în care Ziarul Financiar a organizat pentru prima dată un eveniment de premiere a antreprenorilor locali, a celor mai dinamice companii de pe piaţă, într-un context în care, aşa cum spuneau participanţii la gala "Topul celor mai dinamice companii din Bucureşti 2008", accesul la surse de finanţare era din ce în ce mai dificil, iar băncile erau tot mai reticente în a acorda credite pentru dezvoltarea antreprenorială.

Deşi au trecut patru ani de când "campionii în business" ai Capitalei, de exemplu, erau Rădăcini Motors (importatorul mărcilor Cadillac, Corvette şi Hummer), Tehnologica Radion şi constructorul Delta A.C.M, o parte din afirmaţiile făcute de cei prezenţi la seminarul din 2008 rămân valabile şi în contextul economic actual: în continuare soluţiile pentru finanţarea unui business rămân parteneriatele cu fondurile de tip private-equity sau emiterea de obligaţiuni, potrivit lui Cristian Nacu, partener în cadrul fondului de investiţii Enterprise Investors.

Eşantionul pentru selectarea campionilor în 2008 a luat în considerare companiile cu peste 30 de angajaţi, o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de lei (12 milioane de euro) în anul precedent şi existenţa profitului.

Anul acesta, clasamentul "Campioni în business" a premiat cele mai dinamice companii cu capital autohton, care au avut anul trecut o cifră de afaceri de cel puţin 3 milioane de euro (acordându-se premii atât la categoria companiilor mari şi mijlocii, cât şi la cele mici), iar în ultimii trei ani au reuşit să se menţină pe profit operaţional.