Războiul politic care a alungat investiţiile, seceta din agricultură şi declinul construcţiilor au trimis din nou economia pe minus în T3

Autor: Claudia Medrega 16.11.2012

Majoritatea analiştilor şi oamenii de afaceri văd posibilă o dinamică pozitivă a PIB în ultimul trimestru al anului, însă şi-au ajustat estimările de creştere economică pentru întreg anul 2012 spre 0-0,5%, susţinând că nu exclud riscul recesiunii.

Dinamica pozitivă a PIB în T4 ar putea să fie adusă de reluarea unor proiecte de investiţii, un element de influenţă important fiind şi faptul că efectul negativ maxim din agricultură s-a cuantificat în T3, după cum spun analiştii.

Produsul Intern Brut a scăzut în T3 cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2011 şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent, determinând analiştii să-şi reducă estimările pentru creşterea economică din acest an. Revenirea economiei în teritoriu negativ în T3 vine după ce în trimestrul al doilea au apărut semnale încurajatoare de creştere a PIB, după două trimestre consecutive de scădere.

Dacă până acum o prognoză de creştere economică de 0,5% în 2012 părea a fi pesimistă, în acest moment ea a devenit optimistă, afirmă Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. "Ne aşteptăm ca trimestrul al patrulea să aducă doar o uşoară îmbunătăţire a performanţei economice, ceea ce ar conduce la o creştere economică în 2012 de circa 0,3%."

Autorităţile române mizau la începutul anului pe creştere economică de 1,8-2,3%, pe care ulterior au revizuit-o la 1,7% şi în ultima variantă la 1,2%.

Şi instituţiile financiare internaţionale şi-au ajutat din mers prognozele. Cea mai recentă estimare a FMI indică o creştere economică de 0,9%, faţă de o estimare de peste 2% la începutul anului. Iar prognozele modificate ale Comisiei Europene şi BERD văd posibilă o performanţă a economiei româneşti de cel mult 0,8%.

Oamenii de afaceri cred că 2012 va fi un an de stagnare, dar spun că există şi riscul ca economia să se întoarcă "pe roşu" la sfârşitul anului în condiţiile în care în mod tradiţional afacerile făcute în ultimele luni ale anului nu înregistrează creşteri spectaculoase. Deocamdată, din punct de vedere politic nu există coeziune pentru a se lua măsuri de creştere economică.

"Piaţa este speriată şi reacţionează mai rău ca în 2009 la tot ce se întâmplă", "în piaţă există un trend negativ clar, care nu are cum să se oprească", "deocamdată din punct de vedere politic nu există coeziune pentru a se lua măsuri de creştere economică", sunt câteva dintre temerile aduse în discuţie de mediul de business.

Cum va fi 2013

Incertitudinea planează şi asupra anului 2013 după doi ani de cădere economică şi alţi doi de redresare firavă.

FMI vorbeşte de o creştere economică "modestă" anul viitor, din cauza dificultăţilor legate de absorbţia fondurilor europene şi a reformelor întârziate, deşi obiectivul principal al noului program preventiv cu finanţatorii internaţionali, parafat în primăvara anului 2011, a fost tocmai consolidarea creşterii economice.

Cert este că România nu a descoperit "cheia garantării creşterii economice" după cum a recunoscut recent şi preşe­dintele Traian Băsescu, problema invocată este "rezerva" reprezentată de fondurile UE care nu este folosită adecvat pentru a ajuta la o rată ridicată a creşterii economice. Cursul, bugetul, rezervele valutare şi întreaga economie au ajuns să depindă crucial de fondurile europene.

Un semnal de alarmă a venit şi dinspre BNR, care a devenit mai preocupată ca niciodată de creşterea economică. Guvernatorul BNR a arătat că nu este optimist în privinţa creşterii economice, reafirmând că România nu are cum să se dezvolte fără investiţii străine. În plus, dacă nu vom absorbi fonduri europene, nu are sens să mai vorbim de creştere economică.

Alexis Karklins Marchay, partner, Emerging Markets Center co-leader Ernst&Young EMEIA, spune că România are nevoie de luciditate, să realizeze că este în competiţie cu alte ţări pentru a atrage investitori străini, dar are nevoie şi de o poveste de succes pe care să o ofere pentru a atrage investitori. "Fie că va fi o poveste bazată pe infrastructură, pe piaţa muncii, nu contează, România are nevoie de o poveste proprie."

Steven van Gröningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, nu vede schimbări fundamentale după alegeri. "Nu sunt optimist în acest sens. Am văzut în ultimii 20 de ani că schimbarea puterii nu a adus schimbări fundamentale şi asta este problema principală a clasei politice".

Politicienii sunt concentraţi pe recâştigarea alegerilor şi pe obiective pe termen scurt, însă ar trebui să se vorbească mai puţin şi să se concentreze pe ceea ce trebuie făcut pentru a îmbunătăţi mediul economic, în opinia lui van Gröningen.

Zona euro a revenit în recesiune

Zona euro a intrat oficial în recesiune tehnică pentru a doua oară în ultimii trei ani după o contracţie economică de 0,1% în trimestrul al treilea, în timp ce UE a evitat la limită al doilea trimestru de scădere, potrivit datelor anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,1% în trimestrul al treilea după un declin de 0,2% în trimestrul precedent. Economia intră în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB. Uniunea Europeană a reuşit să evite recesiunea după ce a consemnat în trimestrul al treilea un avans la linmită, de numai 0,1%. În trimestrul al doilea, UE a avut o contracţie a PIB de 0,2%, la fel ca zona euro. Mediafax

Ce spun consultanţii şi analiştii

România are nevoie de luciditate să realizeze că este în competiţie cu alte ţări. Ţările sunt în competiţie una cu alta pentru a atrage investitori. Investitorii se uită atât la diversele topuri realizate de diverse instituţii sau companii, după anumite criterii, dar şi la realităţile pieţei. Se caută noi surse de creştere. Dependenţa de zona euro este importantă. Dar noi credem în creştere economică în România. Credem că deşi România va avea o creştere economică modestă, potenţialul ţării este de 4-5% pe an. România trebuie să se concentreze pe ceva pe infrastructură, pe transporturi. Dacă vrem să stimulăm creşterea economică, ăsta este primul lucru pe care trebuie să îl facem. Investiţiile în infrastructură sunt foarte importante. România are nevoie de o poveste de succes proprie pe care să o ofere lumii pentru a atrage investitori. Fie că va fi o poveste bazată pe infrastructură, pe piaţa muncii, nu contează, are nevoie de o poveste proprie. De asemenea, trebuie să aibă abilitatea de a atrage experţi, oameni bine pregătiţi din străinatate, este un mod de a demonstra atractivitatea şi competitivitatea unei ţări. Capitalul uman este un factor cheie şi eu m-aş concentra pe asta.

Scăderea economică din T3 de -0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior a fost apropiată de estimarea noastră, de -0,5%. În trimestrul patru am putea vedea o uşoară revenire în termeni anuali dacă luăm în considerare că efectul maxim negativ pe agricultură s-a observat în T3 (trimestrul patru 2011 fiind deja afectat de secetă), în timp ce guvernul a anunţat reluarea unor proiecte de investiţii în T4 (cheltuielile au fost restricţionate în T3 pentru a ţine sub control deficitul bugetar, însă pe măsură ce ne apropiem de finalul anului (deficitul fiind menţinut la 1,2% din PIB până în octombrie faţă de ţinta de 2,2% din PIB), politica de cheltuieli poate deveni uşor mai relaxată). Cererea externă este de aşteptat să exercite un efect negativ asupra creşterii economice, nefiind anticipată o revigorare în acest sens. Pentru întregul an ne menţinem prognoza de 0,5%, însă balanţa riscurilor înclină spre o cifra poate chiar mai redusă, neexcluzând varianta trecerii în teritoriul negativ.

Evoluţia negativă a PIB din trimestrul al treilea putea fi anticipată, în condiţiile în care anul agricol a fost unul slab, mai ales în comparaţie cu anul agricol 2011. În plus, reintrarea economiei zonei euro în recesiune a determinat o deterioare semnificativă a cererii externe pentru exporturile noastre. Dacă până relativ recent prognoza noastră de doar 0,5% creştere economică în 2012 părea a fi pesimistă, în acest moment ea a devenit optimistă. Ne aşteptăm ca trimestrul al patrulea să aducă doar o uşoară îmbunătăţire a performanţei economice, ceea ce ar conduce la o creştere economică în 2012 de circa 0,3%. Chiar dacă excludem din analiză evoluţia foarte volatilă a agriculturii, activitatea economică are o evoluţie relativ modestă. În plus, creşterea economică ar putea rămâne modestă şi în perioada următoare dacă nu ne concentrăm eforturile în direcţia găsirii unor soluţii pentru a îmbunătăţi urgent şi semnificativ absorbţia fondurilor europene, printre singurele soluţii avute la dispoziţie pentru a îmbunătăţi potenţialul de creştereeconomică înlipsaunorintrări semnificative de capitaluri private.

Ne aşteptam la scăderea economiei faţă de T2, însă datele ne-au surprins pe partea anualizată prin scăderea de 0,6 % faţă de Ă0,3 % cât am estimat, probabil datorită unei contracţii mai accentuate decât ne-am aşteptat a sectorului agricol şi a construcţiilor, în timp ce sectoarele care au avut o contribuţie pozitivă la formarea PIB au avut probabil o dinamică de creştere mai modestă. Scenariul nostru de bază este că economia va înregistra o creştere modestă de aproximativ 0,3% în ultimul trimestru al anului, determinând o creştere de 0,3 % pe întreg anul 2012. Conform estimărilor noastre, comerţul cu ridicata şi amănuntul şi serviciile prestate populaţiei vor avea o contribuţie pozitivă la formarea PIB, datorită majorărilor salariale, mai ales din sectorul public. Sectorul agricol şi cel al construcţiilor vor rămâne pe scădere în termeni anualizaţi şi în T4, însă este posibil ca ritmul de scădere al acestora să fie mai lent decât în T3

Ne aşteptăm ca agricultura să fi fost principalul factor care a determinat scăderea economiei având în vedere seceta severă care a afectat România în vară. De asemenea, industria şi construcţiile au avut contribuţii negative, mai mici, la dinamica anuală a PIB. Datele detaliate privind componentele PIB vor fi publicate pe data de 6 decembrie, dar putem presupune că eroarea noastră de prognoză a venit de la o viziune mai optimistă asupra construcţiilor şi producţiei industriale. Estimăm o dinamică anuală pozitivă a PIB-ului în T4, susţinută în principal de taxe nete (graţie efortului dus de autoritatea fiscală în vederea îmbunătăţirii colectării) şi, probabil, într-o mică măsură de sectorul construcţiilor (în special datorită lucrărilor inginereşti publice. În ceea ce priveşte producţia industrială, susţinută în mare parte de sectorul manufacturier, situaţia este destul de incertă ţinând cont de deteriorarea activităţii economice din zona euro, principalul partener comercial al României. În ceea ce priveşte agricultura, mă aştept să scadă în continuare în T4, însă într-o mai mică măsură decât în T3. Nu exclud riscul ca activitatea economică să încheie 2012 pe minus, însă probabilitatea de a se întâmpla acest lucru, ţinând cont de informaţiile de la acest monent, pare a fi redusă. Luând în considerare cifra publicată pentru T3 (-0,6%yoy), ne-am ajustat prognoza de creştere economică în jos, scenariul nostru de bază luând în considerare o creştere de 0,4% pentru anul 2012 (faţă de 0,8% anterior).

Ce spun oamenii de afaceri

Nu a fost aşteptat acest rezultat, singurul element care ar fi putut trage în jos rezultatele din T3 ar fi agricultura. Nu mă aşteptam pentru că fundamentele economiei nu arătau asta. Este surprinzător pentru că iulie, august şi septembrie au fost călduroase şi dacă nu faci business în perioada asta, atunci când să mai faci?". Există posibilitatea ca economia să se întoarcă pe roşu la sfârşitul anului în condiţiile în care în mod tradiţional afacerile făcute în ultimele luni ale anului nu înregistrează creşteri spectaculoase. Trebuie ţinut cont de semnalul din T3 având în vedere şi ce se întâmplă în jur şi de faptul că nu te poţi baza pe investiţii străine, ci numai pe ce ai local, iar ce ai local este previzibil. T4 nu are cum să fie surprinzător, iar vânzările de un miliard de euro din hipermarketuri nu sunt suficiente pentru a întoarce lucrurile.

Economia va termina pe scădere în acest an. În piaţă există un trend negativ clar, care nu are cum să se oprească. Speranţele sunt însă legate de 2013. Piaţa este speriată şi reacţionează mai rău ca în 2009 la tot ce se întâmplă.

Anul 2012 va fi un an de stagnare. Deocamdată din punct de vedere politic nu există coeziune pentru a se lua măsuri de creştere economică. Dacă în urma alegerilor Guvernul va avea un mandat solid, lucrurile îşi vor mai reveni. Anul viitor va exista o creştere economică moderată, iar 2012 nu o să se termine cu un dezastru.