De ce ar renunţa un inginer IT german la un salariu de 5000 de euro pe lună pentru un salariu de 3000 de euro în România
Dacă la începuturile capitalismului în România multinaţionalele trimiteau expaţi în România ca să implementeze politicile companiilor pe plan local, iar executivii străini vedeau venirea în România drept o "pedeapsă", situaţia s-a schimbat semnificativ în ultimii ani: mulţi manageri expaţi s-au stabilit cu familiile în România, iar acum trendul se extinde şi în rândul poziţiilor de specialişti sau middle manageri. În plus, dacă iniţial expaţii cereau şi sporuri precum cele de "ţară de lumea a treia", în prezent se mulţumesc cu pachete locale.
"Niciunul dintre angajaţii străini ai Microsoft nu este manager. Avem 15- 20 de angajaţi germani, olandezi, suedezi, francezi sau marocani care au venit pe poziţii de ingineri, iar cei mai mulţi sunt germani. Ei nu vin ca expaţi, cu contracte de delegare, ci vin pe contracte de muncă locale. E un fenomen nemaipomenit", explică Florin Gramă, Head of Customer Service & Support, Group Manager Central Europe şi Cluster Lead Office EMEA în cadrul Microsoft România.
În România, un inginer software poate ajunge la un salariu de 2.000- 3.000 de euro net pe lună, în timp ce în Germania salariile pentru această poziţie sunt cuprinse între 2.500 şi pot ajunge la 5.000 de euro pe lună, potrivit datelor din piaţă. Însă în timp ce chiria pentru un apartament de două camere ajunge în România la 300 de euro pe lună, în Germania chiriile sunt mai scumpe, de minimum 600 de euro pe lună.
Una dintre politicile de recrutare ale Microsoft România, subsidiara locală a celui mai mare dezvoltator de software din lume, este să angajeze şi ingineri străini, care să asiste managerii şi recruiterii în interviurile de angajare, pentru a le verifica nivelul de cunoaştere a limbii străine de către angajaţii români.
"Majoritatea interviurilor de limbă străină se dau cu nativi, care ne spun la final dacă acei candidaţi care vin la interviu vor avea capacitatea să înveţe o limbă străină la nivelul la care se cere în Microsoft într-un interval de timp foarte scurt. E din ce în ce mai greu să găsim candidaţi care să aibă şi abilităţi tehnice, dar şi de limbă străină. Sunt foarte mulţi oameni, mai ales în zona Timişoarei, care au cunoştinţe reziduale de limba germană, au o bază foarte bună, dar neutilizată", a spus Vlad Bog, directorul de resurse umane al Microsoft, companie care are peste 400 de angajaţi pe plan local.
"Sunt germani care vin în România să lucreze pe salarii româneşti. În urmă cu două săptămâni, când am fost la Timişoara, am vorbit cu cel mai recent angajat al Microsoft de origine germană venit în România. Nu a mai lucrat niciodată în România, însă mi-a spus că aceasta este cea mai bună decizie de carieră pe care a luat-o în ultimii ani. L-am întrebat de ce şi mi-a spus că, într-adevăr, câştigă mai puţin decât acolo, dar şi cheltuieşte mai puţin, iar la finalul lunii economiseşte aceeaşi sumă de bani", povesteşte Vlad Bog.