În lipsa ofertelor de acţiuni, emisiunile de obligaţiuni rămân speranţa bursei pentru 2013

Emisiunile de obligaţiuni listate pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ar putea deveni o alternativă de finanţare pentru companiile locale, fiind susţinute atât de fondurile de investiţii, cât şi de fondurile de pensii. Pentru anul viitor, şefii BVB aşteaptă 2-3 oferte de obligaţiuni în lei.

În timp ce vânzările de acţiuni pe bursă ale statului sunt amânate de politicieni, iar companiile private nu sunt dispuse să se listeze la bursă pentru a atrage capital, din cauză că evaluările oferite de piaţa locală nu sunt favorabile, finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni derulate pe bursă ar putea lua avânt anul viitor.

Distribuitorul de gaze naturale GDF Suez Energy a spart gheaţa pe piaţa de obligaţiuni, cu o emisiune în valoare de 250 de milioane de lei (55 mil. euro) în octombrie, prima derulată de o companie privată pe bursa locală după mulţi ani. Obligaţiunile GDF Suez urmează să fie listate marţi, 20 noiembrie.

"Pentru anul viitor se discută 2-3 lansări de obligaţiuni în lei. În ceea ce priveşte listările, cred că la anul vom vedea două sau trei ale statului, care au fost amânate. În ceea ce priveşte companiile private sunt discuţii, dar toată lumea aşteaptă începutul anului viitor", a declarat Victor Cionga, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Emisiunile de obligaţiuni derulate pe bursa locală pot deveni o alternativă de finanţare pentru companii, în condiţiile în care creditarea bancară încă nu s-a dezgheţat. În schimb, companiile pot strânge bani de pe bursă de la fondurile de investiţii şi de la fondurile de pensii, care au acumulat active substanţiale în ultimii ani şi sunt mereu în căutarea unor plasamente noi. Fondurile mutuale au ajuns la active de 8,6 mld. lei (1,9 mld. euro), în timp ce fondurile de pensii au ajuns la active de 9,6 mld. lei (2,1 mld. euro).

"Piaţa fondurilor de investiţii este povestea de succes a ultimilor ani. În 2008 eram pe ultimul loc alături de Bulgaria. În ultimii patru ani, activele au crescut de opt ori şi am depăşit Slovacia, Slovenia şi ne apropiem de Ungaria şi Cehia şi probabil că în 3-4 ani vom fi la acelaşi nivel cu ei. Oferta însă a lipsit. De asta noi am insistat ca obligaţiunile GDF să se listeze aici şi nu pe piaţa din Luxemburg, unde sunt deja obligaţiuni de un miliard de euro emise de companii, în lei", a declarat Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management.

El spune că pentru a încuraja emisiunile de obligaţiuni pe bursă sunt necesare modificări la nivel de docu­men­taţie şi comisioane care să încura­jeze dezvoltarea pieţei. "E foarte important să depăşim stadiul actual. La GDF a fost nevoie de patru luni să facem documentaţia, în Luxemburg lucrurile astea se rezolvă în 2 săp­tămâni", a precizat Neacşu.

El crede că şi alţi emitenţi care au mers până acum la Luxemburg se pot des­chide către BVB, dacă vor fi rezol­vate aceste probleme şi că BERD ar putea lansa o nouă emisiune de obli­ga­ţiuni la BVB, care ar putea deveni un reper pentru emisiunile viitoare.

În prezent, peste 90% din activele fondurilor mutuale sunt investite în titluri cu grad redus de risc: depozite bancare, titluri de stat şi obligaţiuni corporative, în timp ce investiţiile în acţiuni sunt nesemnificative, de câteva zeci de milioane de lei. "Reorientarea publicului către acţiuni va lua mai mult de un an", crede Dragoş Neacşu.

Pentru fondurile de pensii, lichidi­tatea redusă a pieţei de acţiuni este o problemă tot mai mare. În prezent, circa 11% din activele fondurilor de pensii sunt plasate în acţiuni, deşi teoretic fondurile pot in­vesti până la 30% în astfel de active. Principala cauză o reprezintă oferta redusă de la BVB.

"Bursa a devenit mult prea mică ca volum în comparaţie cu ritmul de creş­tere al fondurilor de pensii. Dacă nu vor apărea emitenţi noi, lichiditatea va con­tinua să scadă, iar fondurile vor ră­mâne blocate pe acţiuni nelichide sau vor fi obli­gate să migreze către pieţe mai lichi­de", a declarat Radu Crăciun, di­rec­torul general adjunct al Eureko Pensii.

El a mai declarat că fondurile de pensii au nevoie de companii de calitate în care să investească, dar şi de predicti­bili­tate. "Când oficialii spun că toate com­paniile de stat ar trebui să treacă prin insolvenţă ca să se restructureze, sunt îngrijorat. Listarea unui pachet mino­ritar la Tarom pare o glumă. Ca fon­duri de pensii nu ne interesează com­paniile mici, ci companiile de calitate. Inclusiv exiturile pe care fon­du­rile de private equity le-ar putea derula în următorii ani pe bursă ar putea să ne motiveze să investim", a declarat Crăciun.

Şefii Bursei de Valori Bucureşti spun că problemele pieţei nu se pot rezolva peste noapte şi că este nevoie de mulţi ani ca piaţa locală să ajungă la nivelul actual din Polonia sau Turcia. "În Polonia, ceea ce vedem acum este rodul seminţelor plantate în urmă cu 20 de ani. Ceea ce încercăm noi să facem acum se va vedea peste mai mulţi ani. Aşa cum a fost anul acesta economic, politic şi cu un context internaţional nefavorabil, am reuşit să degheţăm piaţa de obligaţiuni, iar oferta Trans­elec­trica a strâns o cerere de 50 de milioane de euro pe bursă", a declarat Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

Victor Cionga, cel care a preluat de două luni conducerea executivă a BVB, spune că pentru a creşte lichiditatea este nevoie ca statul să listeze companii, dar să fie atrase şi companii private. "Bursa nu trebuie să aducă companii, ci brokerii. Bursa trebuie să educe. Am început un proces în care stăm de vorbă cu companii, în special deţinute de fonduri de investiţii, în care încercăm să le explicăm care sunt beneficiile listării la bursă", a precizat Cionga.

El mai spune că pentru dezvoltarea bursei este nevoie să se lucreze pe baza unui proiect în care să fie implicaţi toţi actorii de pe piaţă: bursă, brokeri, investitori, dar şi reglementatori.